Eveniment
Sute de milioane pentru stadioane goale | DoljAZI
Tencuială căzută, infiltraţii, crăpături, praf şi gunoaie. Aşa arată azi stadionul din Piatra Neamţ, care fusese modernizat în urmă cu circa un deceniu, după o investiţie de şase milioane de euro a primăriei din localitate. În primii ani, el a găzduit, pe lângă partidele din Liga 1 ale clubului Ceahlăul, diverse meciuri internaţionale, inclusiv ale echipei României. Însă problemele financiare au făcut ca echipa nemţeană să ajungă în ligile inferioare (ea a promovat de curând în Liga a 3-a), iar lipsa de interes şi de finanţare au făcut ca arena de 18.000 de locuri să se degradeze. Iar în tribunele altădată pline se adună astăzi numai câteva sute de spectatori. „Jumătate dintre ei nici nu plătesc bilete, au tot felul de aranjamente, aşa că veniturile de pe urma stadionului sunt nesemnificative”, ne spune unul dintre puţinii suporteri care mai vin pe arena de sub Pietricica la fiecare meci.
Un caz încă şi mai ciudat este cel de la Ploieşti: reconstruit de la zero în perioada 2009-2011 după o investiţie de circa 18 milioane de euro şi după ce a găzduit pe 5 iunie meciul amical România-Finlanda, stadionul „Ilie Oană” nu a primit la finele lui iulie certificatul de securitate. „Acesta este un document obligatoriu ce trebuie obţinut de către fiecare administrator de bază sportivă şi care atestă faptul că respectivul teren îndeplineşte condiţiile necesare pentru desfăşurarea de competiţii, în termenii stabiliţi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmerie şi Direcţia de Sănătate Publică. În cazul stadionului «Ilie Oană», această certificare ar fi trebuit obţinută de către Clubul Sportiv Municipal Ploieşti”, au explicat oficialii Petrolul Ploieşti. Media a scris că autorizaţiile necesare nu au fost emise după ce au fost constatate probleme la sistemul de turnicheţi, la căile de acces şi evacuare a spectatorilor, dar şi la delimitarea zonei pentru suporterii echipei adverse. Aparent chestiunile nu sunt noi, dar administratorul arenei amână să le rezolve de mai mulţi ani.
Investiţie degeaba?
Spre deosebire de Petrolul Ploieşti, care, deşi a jucat în sezonul 2016/2017 în Liga a 4-a şi în sezonul trecut în Liga a 3-a, promovând de curând în Liga a 2-a, a atras aproape la fiecare meci acasă câteva mii de spectatori (recordul fiind de aproape 14.000 la meciul din 2017 cu Dentas Tărtăşeşti), alte cluburi care au – sau vor avea în curând – la dispoziţie stadioane noi şi moderne nu reuşesc să treacă de câteva sute de spectatori pe meci. Este, de exemplu, cazul celor de la Pandurii Târgu Jiu. Echipa a jucat în Liga a 2-a în sezonul trecut şi, potrivit presei sportive, a atras în medie 289 de spectatori la fiecare partidă disputată. Mai mult, clubul este în insolvenţă şi nu este exclusă intrarea sa în faliment.
Cu toate acestea, în Târgu Jiu se construieşte în prezent unul dintre cele mai moderne stadioane din ţară, cu parcare subterană, hotel cu 30 de camere, zonă de shopping sub tribuna oficială, pistă de atletism, două tabele de marcaj şi tribune acoperite complet. Investiţia, de circa 22 de milioane de euro, se face din bani de la bugetul de stat şi s-a confruntat deja cu primele probleme încă înainte de inaugurare: amânări peste amânări (arena nu este gata, deşi iniţial trebuia inaugurată în 2016) şi probleme la acoperiş, care a cedat în urma ploilor puternice din această vară. Mai mult, pentru finalizarea lucrărilor mai e nevoie de circa două milioane de euro. „Totul este aprobat la nivel de minister. Mai trebuie să apară hotărârea de Guvern cu alocarea sumei (…) ca, mai departe, să se organizeze licitaţia şi, după licitaţie, să treacă la treabă constructorul”, explica în această vară pentru presa locală senatorul de Gorj Florin Cârciumaru.

Semne de întrebare
Potrivit informaţiilor publicate în mass-media, noul stadion din Turnu Măgurele, inaugurat în urmă cu câteva luni, a costat circa trei milioane de euro. El are 1.700 de locuri, instalaţie de nocturnă şi este dotat şi cu spaţii de cazare, spaţii pentru recuperare fizică, bucătărie şi sală de mese. Asta în condiţiile în care echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi are, în medie, 100 de spectatori pe meci.
Tot în Teleorman, de această dată în oraşul reşedinţă de judeţ, Alexandria, este în derulare proiectul de construcţie a unui nou stadion. Acesta ar urma să aibă 5.500 de locuri cu spaţii pentru sportivi, oficiali şi presă şi să fie dotat şi cu un hotel cu 40 de camere cu paturi duble şi baie proprie, zonă de recepţie, restaurant, spaţii de recuperare pentru sportivi şi spa. Investiţia, de circa 12 milioane de euro, ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat. Problema este că echipa din localitate, FCM Alexandria, evoluează de ani buni în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci. Nici nu e de mirare, de altfel, având în vedere lipsa de interes tot mai mare a publicului faţă de fotbalul românesc, dar şi faptul că oraşul este unul mic (puţin peste 40.000 de locuitori). Dincolo de oportunitate, experţii au criticat şi costul investiţiei. După cum s-a arătat, un stadion de atletism cu capacitate similară se construia în Craiova la jumătate din preţ. Asta în timp ce la Arad un stadion cu peste 12.000 de locuri urma să coste sub 12 milioane de euro.
Un caz fericit
Nu la fel de neinspirate s-au dovedit, totuşi, alte investiţii publice în zona sportului. În toamna anului trecut, lucrările la noul stadion din Craiova au fost finalizate. Arena, care a costat 240 de milioane de lei, are aproape 31.000 de locuri şi este dotată cu spaţii pentru sportivi (vestiare, săli de antrenament, cabinet medical, facilitaţi de recuperare, camere pentru cazare), pentru presă (tribună media, zonă de lucru pentru jurnalişti, sală de conferinţe, zonă flash interviu şi studiouri TV etc.), pentru administraţie (birouri, săli de şedinţă şi proiecţie, spatii de depozitare, vestiare etc.), dar şi cu spaţii de parcare. Stadionul a fost conceput pentru a putea găzdui meciuri din cadrul UEFA Champions League, UEFA Europa League şi Liga I, dar va putea fi folosit şi pentru alte sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american, sau pentru concerte, târguri, expoziţii ori alte evenimente culturale şi sociale.
Până în prezent, publicul craiovean pare să aprecieze arena. În ultima ediţie de campionat, echipa locală CS Universitatea Craiova a atras în medie circa 12.000 de spectatori la meciurile disputate acasă, situându-se pe primul loc în ţară la acest capitol. Mai mult, după inaugurarea noului stadion, echipa alb-albastră a avut o asistenţă medie de peste 18.000 de persoane pe partidă.
Alb şi negru
Despre stadionul cu peste 30.000 de locuri din Cluj, construit cu 45 de milioane de euro, părerile sunt împărţite. Pe de o parte, echipa de fotbal cu rezultate bune în ultimul deceniu este CFR Cluj, care are propria arenă la care nu vrea să renunţe. Asta în timp ce Universitatea Cluj, cea care utilizează Cluj Arena, joacă în Liga a 2-a (după ce în sezonul 2017/2018 a evoluat în Liga a 3-a) şi atrage cam două-trei mii de spectatori pe meci. De cealaltă parte se află, însă, restul evenimentelor pe care Clujul le poate găzdui datorită Cluj Arena. Festivalul Untold atrage între 70.000 şi 90.000 de spectatori pe zi, iar concerte precum cele susţinute de Depeche Mode, Scorpions sau Deep Purple au atras şi ele zeci de mii de spectatori fiecare.
La câţiva paşi de stadion se află Sala Polivalentă, care a costat şi ea peste 15 milioane de euro şi este astăzi cea mai mare din România. Pe arenă au fost organizate numeroase meciuri internaţionale de handbal, baschet, tenis sau box, dar şi zeci de evenimente culturale (printre care concertele lui James Blunt, Joe Satriani, Jose Carreras, Lara Fabian, Sting sau Julio Iglesias), iar între inaugurarea din 2014 şi februarie 2018 evenimentele de aici au atras două milioane de spectatori.

Profitul, un vis frumos
Merită menţionat că firma Cluj Arena SA, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, a intrat în insolvenţă anul trecut cu datorii de circa 26 de milioane de lei către bugetul de stat şi către primăria Cluj. Totul s-a întâmplat din cauza unei recalculări a TVA-ului, dar şi din cauza unui control al Curţii de Conturi care a stabilit (inclusiv retroactiv, pentru perioada 2011-2014) taxe pe clădire şi teren plus penalităţi în valoare de peste 15 milioane de lei. Asta în condiţiile în care stadionul generase venituri de puţin peste un milion de lei pe an. În consecinţă, în toamna lui 2016 Consiliul Judeţean a luat decizia rezilierii contractului de administrare a Cluj Arena şi preluarea administrării de către un departament al instituţiei. „Acele datorii vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura de insolvenţă. Stadionul nu va fi închis nici măcar o zi pentru că sunt competiţii, evenimente, deja sunt concerte anunţate”, explica la acel moment Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
O ştire de anul trecut arăta că şi Sala Polivalentă din Cluj Napoca avea probleme financiare, înregistrând pierderi variind între 0,3 şi 1,7 milioane de lei în fiecare an de la inaugurare. Nici National Arena din Capitală nu o duce mai bine: după o investiţie de circa 250 de milioane de euro, aceasta a înregistrat între 2011 şi iulie 2017 venituri de circa 4,8 milioane de euro şi cheltuieli de aproximativ opt milioane de euro.
Trebuie subliniat, totuşi, că, indiferent de numărul de spectatori de la evenimentele sportive periodice şi chiar şi în condiţiile unui număr rezonabil de evenimente culturale găzduite, investiţia de zeci sau sute de milioane de euro într-un stadion sau o sală polivalentă nu prea poate fi amortizată. Cel puţin nu la actualul nivel al puterii de cumpărare, unde un bilet la un meci costă câţiva euro, iar intrarea la un concert se calculează în zeci de euro.
6 milioane de euro a costat în 2007 modernizarea stadionului Ceahlăul din Piatra Neamţ. După doar câţiva ani, echipa locală a ajuns în Liga a 4-a şi media de spectatori pe meci este azi de câteva sute
289 de spectatori pe meci este media înregistrată la partidele din Liga a 2-a a celor de la Pandurii Târgu Jiu. Clubul este în insolvenţă, însă statul îi construieşte un stadion nou de 24 de milioane de euro
12 milioane de euro urmează să coste noul stadion din Alexandria. Acesta va avea 5.500 de locuri şi un hotel cu 40 de camere. Echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)
Eveniment
Proiecție specială a comediei despre relații „În pielea mea” pe 16 februarie la Craiova, în prezența actorilor Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman
Spectatorii din Craiova sunt invitați pe 16 februarie la o întâlnire specială cu o parte din membrii echipei comediei „În pielea mea”: actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman.
Evenimentul va avea loc la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall de la ora 18:00.
Proiecția filmului va începe la ora 19:00 și va fi urmată de o discuție cu actorii.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Mai multe detalii: inpieleamea.ro
Detalii din culise și declarații ale actorilor, pe canalul de YouTube „În pielea mea”.
Reprezentativă pentru modul în care majoritatea tinerilor se raportează la relațiile de cuplu, comedia „În pielea mea” îi reunește în distribuție pe Ioana State, George Tănase, Sergiu Costache, Oana Gherman, Vlad Gherman, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, alături de Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane și alții.
O comedie savuroasă despre un „schimb de roluri” pe care patru cupluri îl acceptă pe durata unui weekend, ce se dovedește un mod haios prin care protagoniștii reușesc să-și cunoască mai bine partenerii și să renunțe la orgolii și preconcepții, „În pielea mea” propune o experiență de cinema relaxantă și amuzantă.
Regizorul și scenaristul Paul Decu, absolvent al Facultății de Teatru UNATC „I.L.Caragiale” și al masteratului în regie de film de la MetFilm School Londra, a colaborat la realizarea primului său lungmetraj cu o echipă de profesioniști din care fac parte Adrian Pădurețu (imagine), Bogdan Ivanovici (sunet), Anca Miron (scenografie), Francisca Vass (costume).
O comedie actuală și colorată, filmul „În pielea mea” are premiera națională pe 10 februarie, distribuit de T.R.I.B.E. Films.
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film și declarații din partea actorilor sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS; Producător executiv: Adela Mara.
Manager producție: Iulia Cezara Roșu.
Casting: ELEPHANT MEDIA.
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIAParteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Cultură
Ursul de pluș și ursul din catifea – aceeași îmbrățișare, două lumi diferite
De ce ne pasă, totuși, din ce e făcut un urs
Un urs mare nu e doar un obiect, chiar dacă, tehnic, asta e. Îl vezi la intrarea într-un magazin, pe o bancă într-un mall, lângă un buchet de flori care pare că abia respiră de prea mult parfum, și, fără să vrei, îți amintești cum e să ai brațele ocupate de ceva moale. Și cum e să te uiți la cineva care îl primește și să ți se pară că, pentru o secundă, persoana aceea se întoarce la o versiune mai ușoară a ei. Un urs mare, fie din pluș, fie din catifea, are darul ăsta ciudat de a te face să încetinești.
Diferența dintre ele nu e doar o discuție de material, ca și cum am compara o perdea cu alta. Se simte în palmă, se vede în lumină, se aude aproape, în felul în care foșnește ușor când îl strângi. Și, da, se simte și în viața de după, în zilele de praf, în accidentele inevitabile cu cafea, în îmbrățișările prea entuziaste ale unui copil sau în felul în care o pisică decide că acesta e noul ei tron.
Ce înseamnă, de fapt, plușul
Plușul e genul acela de material care își face treaba fără să se laude. Când spui pluș, spui o suprafață cu perișori mai lungi, un puf care îți alunecă printre degete și care, la primul contact, pare că îți promite că o să fie bine. În lumea jucăriilor, plușul e asociat cu ideea de confort direct, imediat, fără întrebări.
Din punct de vedere practic, plușul folosit la urșii mari e, cel mai des, un material sintetic, de obicei poliester, cu o structură care ține bine și care suportă destul de multă viață. Se poate face foarte moale sau mai „blănos”, se poate tunde scurt sau lăsa mai lung, iar asta schimbă complet personalitatea ursului. Un plus cu fir mai lung arată mai jucăuș, mai copilăros, uneori chiar ușor caraghios, într-un mod simpatic. Un plus cu fir scurt pare mai „cuminte”, mai ordonat, ca un urs care știe că va sta pe o canapea bej și va fi fotografiat.
Plușul are și o calitate pe care o observi abia după ce trec săptămâni: se iartă. Dacă îl strângi, dacă îl turtești, dacă îl înghesui într-un portbagaj, își revine, în general, destul de bine. Puful lui se ridică iar, poate nu chiar ca la început, dar suficient încât să nu te facă să regreți.
Catifeaua, materialul care schimbă lumina
Catifeaua e altă poveste. Nu vine cu promisiunea aceea de blăniță, ci cu o eleganță care poate fi surprinzătoare pe o jucărie. E genul de material care, chiar și când e într-o culoare simplă, pare că are opinii. În lumină, catifeaua are luciul acela discret, schimbător, ca o apă liniștită care prinde reflexe. Dacă treci palma peste ea într-un sens, e mai închisă la culoare; dacă o netezești invers, pare mai deschisă. Nu e magie, deși așa se simte, ci felul în care stau firele scurte și dense.
Un urs din material tip catifea, mai ales dacă vorbim despre catifea sintetică (care se folosește des pentru jucării, pentru că e mai rezistentă și mai ușor de întreținut), are un aer mai „de decor”, mai matur. Nu în sensul rece, nu ca un obiect care nu trebuie atins, ci ca un cadou care se potrivește într-o cameră aranjată cu grijă. Te vezi lăsându-l lângă perne, într-un colț, și totuși îl iei în brațe când ești obosit. Doar că senzația e diferită.
Catifeaua nu te gâdilă. Nu are părul acela care îți face pielea să zâmbească. Te mângâie altfel, mai neted, mai dens, mai uniform. Uneori, când e de calitate bună, pare aproape răcoroasă la atingere, înainte să se încălzească de la mâna ta.
Prima diferență reală: cum se simte îmbrățișarea
Aici, dacă mă întrebi pe mine, se decide totul. Un urs din pluș, mai ales unul mare, te învăluie. Perii lui se așază pe piele, umplu spațiul dintre tine și el. Când îl strângi, ai senzația că strângi un nor ușor cam dezordonat, un nor care a stat prea mult pe o canapea și a prins miros de detergent și, poate, de parfum.
Un urs din catifea, în schimb, te întâmpină cu o suprafață mai continuă. Nu ai acele fire care se mișcă independent, ci o textură unitară. Îmbrățișarea se simte mai „curată” ca senzație, mai netedă. Și, ciudat, poate părea un pic mai rece la început, ca o rochie de seară pe care o atingi înainte să o îmbraci. Dar după câteva secunde, devine la fel de cald, doar că altfel.
Pentru un copil mic, plușul e adesea mai prietenos, pentru că îl „înconjoară” și pentru că arată ca blana unei ființe vii. Pentru un adolescent sau un adult care îl vede și ca pe un obiect estetic, catifeaua poate să aibă acel „ceva” care îl face să pară un cadou atent ales, nu luat pe fugă.
Cum arată în cameră, în poze și în lumina de seară
Plușul, cu puful lui, înghite lumina. Nu în totalitate, dar o împrăștie. De aceea urșii de pluș par adesea mai „mat”, mai cald în imagine. În poze, mai ales pe telefon, plușul arată aproape mereu bine, pentru că nu reflectă exagerat, nu scoate în evidență nicio urmă mică, nici un fir ciufulit. Asta e, de fapt, o mică minune.
Catifeaua, fiind mai lucioasă, poate arăta superb în fotografii bune și un pic ciudat în cele grăbite. Reflectă, prinde dungi ușoare, arată „în două tonuri” dacă lumina vine din lateral. Într-o cameră cu lumină caldă, de lampă, un urs din catifea poate părea aproape cinematografic, genul de obiect care face decorul să pară mai scump decât e. Într-o lumină foarte rece, de neon, se poate vedea și partea mai practică: orice urmă de mână, orice zonă „mângâiată invers” se observă. Nu e un defect, e natura materialului.
Rezistență, uzură și micile semne ale vieții
Plușul e ca un pulover purtat des. Cu timpul, firele se pot aplatiza în zonele în care e ținut mereu, mai ales pe burtă și pe lăbuțe. Dacă e un pluș cu fir lung, se poate încâlci ușor și poate prinde scame. Dar are o mare calitate: micile semne de folosire arată, de multe ori, ca o dovadă de atașament. Un urs de pluș ușor ciufulit pare iubit.
Catifeaua se uzează altfel. Pentru că are firul scurt și dens, nu se încâlcește la fel, dar poate căpăta „lustru” în locurile frecate des. Dacă ursul e îmbrățișat mereu în același fel, zona aceea poate deveni mai lucioasă, mai netedă, aproape ca și cum materialul a fost pieptănat prea mult. Și, spre deosebire de pluș, unde poți „ridica” puful cu mâna, la catifea urmele se văd mai clar. Nu înseamnă că se strică repede, doar că îți arată mai direct unde a fost atins.
Mai e și o chestiune de cusături. Pe un urs mare, materialul e întins pe forme rotunjite. Plușul ascunde mai bine micile imperfecțiuni de la îmbinări, pentru că firele acoperă marginea. Catifeaua, fiind mai netedă, poate arăta mai „precis” când e bine lucrată și mai „neiertătoare” când nu e. De aceea, la un urs din catifea contează mult croiul și execuția.
Întreținere: praf, pete și realitatea unei case locuite
Aici e zona în care oamenii se supără, pentru că nimeni nu cumpără un urs mare gândindu-se la aspirator. Și totuși.
Plușul atrage praf, da, fiindcă are suprafață mai mare, fire mai multe, deci are de ce să se agațe. Se mai lipește și părul de animale, mai ales dacă ai o pisică ambițioasă sau un câine care crede că ursul e un prieten nou. Curățarea poate fi relativ simplă dacă ursul e făcut să suporte spălări ușoare sau curățare locală. În general, un pluș bun se curăță decent cu o perie moale și cu soluții blânde, iar aspectul final poate fi reîmprospătat dacă îl „piepteni” un pic.
Catifeaua atrage și ea praf, dar altfel. Nu se „înfige” la fel, însă urmele se văd. Pe catifea se poate observa mai repede o pată de apă sau o zonă umedă care, după uscare, lasă o urmă de sens diferit al firelor. E important cum usuci și cum netezești materialul. Dacă te grăbești și freci prea tare, poți lăsa o zonă lucioasă. Nu e capăt de lume, dar e genul de lucru pe care îl vezi seara, când aprinzi lumina și te întrebi de ce te-ai panicat cu șervețelele.
În schimb, dacă ai un stil de viață mai „ordonat” sau ursul e mai mult decor, catifeaua poate rămâne impecabilă mult timp. Iar dacă e într-o cameră unde nu se mănâncă, nu se bea, nu se joacă pe covor cu sucuri și biscuiți, atunci da, e materialul care păstrează un aer elegant.
Pentru cine e mai potrivit fiecare
Un urs de pluș mare e, de obicei, ales pentru copilărie și pentru gesturi spontane. Îl cumperi când vrei să spui îmi pare rău fără să vorbești prea mult, când vrei să faci pe cineva să râdă, când ai nevoie de un cadou care să umple o cameră și să umple, în același timp, și tăcerile. E prietenul care nu comentează.
Ursul din catifea e, de multe ori, pentru cineva care iubește textura și detaliul. E cadoul pentru o persoană care își alege cu grijă lucrurile din casă, care are o pătură preferată și o cană preferată și care, dacă o întrebi de ce, ridică din umeri și spune că așa îi place. E un cadou care pare mai „adult” fără să fie rece.
Și, dacă tot vorbim de cadouri, contează și momentul. De Ziua Îndrăgostiților sau de aniversări, catifeaua poate părea mai specială, pentru că are acel luciu subtil, acel aer de ceva ales cu intenție. Pentru un copil care vrea să-și îngroape fața în urs la culcare, plușul e mai iertător și, sincer, mai satisfăcător la nivel de confort brut.
Siguranță și sensibilități: piele, alergii, oameni mofturoși
Când ursul ajunge la cineva cu piele sensibilă, diferențele pot fi surprinzătoare. Plușul foarte pufos poate irita uneori, nu neapărat din cauza materialului în sine, ci din cauza prafului care se prinde ușor și din cauza felului în care firele freacă pielea. La unii, senzația de „gâdilat” e minunată; la alții, e prea mult.
Catifeaua, fiind mai netedă, poate fi mai plăcută pentru pielea sensibilă, dar are propriile capricii: dacă e de calitate slabă, poate deveni aspră sau poate „agăța” în anumite direcții. Și mai e ceva: catifeaua poate scoate în evidență transpirația mâinilor, adică urmele, nu neapărat disconfortul, dar vizual. Dacă ursul e mângâiat des, vei vedea asta.
La copii mici, important e și cum sunt prinse ochii, nasul, accesoriile. Asta ține mai mult de construcție decât de material, dar merită spus: plușul ascunde mai bine cusăturile și marginile, catifeaua le arată mai clar. Un urs bine făcut e sigur indiferent de material, însă diferența e că la catifea observi mai rapid dacă ceva nu e perfect.
Greutatea, forma și felul în care stă în brațe
Un detaliu pe care îl subestimăm e felul în care materialul se așază pe umplutură. Plușul, fiind mai pufos, poate face ursul să pară mai voluminos chiar dacă umplutura e aceeași. De aceea, doi urși de aceeași dimensiune pot părea diferiți: cel din pluș pare mai mare, mai „fluffy”, în timp ce cel din catifea poate părea mai bine conturat.
Catifeaua, fiind mai netedă, urmează linia umpluturii, așa că dacă ursul e umplut ferm, se va vedea. Dacă e umplut moale, se va așeza mai „lăsat”, ceea ce poate fi minunat pentru îmbrățișat, dar schimbă aspectul. Plușul maschează aceste diferențe și, cum să zic, te lasă să te bucuri fără să analizezi.
Cadoul care vine cu povestea lui
În ultimul an, am văzut tot mai des cadouri care nu sunt doar obiecte, ci un fel de scenă. Un urs, un buchet, un mesaj pe panglică, un moment ales. Atelierul cu Daruri, fondat in 2024, este un brand romanesc de cadouri personalizate si buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate si pe un proces de comanda exclusiv, simplu si orientat catre client — de la selectie si mesaj pe panglica, la livrare.
Mi se pare relevant aici, pentru că materialul ursului devine parte din poveste. Un urs din pluș poate spune: am vrut să fie moale și familiar, să nu te gândești prea mult, să-l iei în brațe instant. Un urs din catifea poate spune: m-am gândit la tine, la gusturile tale, la camera ta, la felul în care îți place să atingi lucrurile. Nu e o regulă, evident, dar gesturile au și ele nuanțe.
Și, dacă vrei să alegi ceva care să fie, literalmente, mare și memorabil, găsești repede tentația asta: urs de plus mare. Uneori e fix genul de cadou care îți rezolvă dilema, pentru că nu mai stai să te întrebi dacă e suficient. E, pur și simplu, suficient cât să umple ușa când intri cu el.
Cum alegi fără să te pierzi în detalii tehnice
Dacă ai în față doi urși, unul din pluș și unul din catifea, fă un lucru foarte simplu. Pune palma pe burtă, apoi pe o lăbuță, apoi pe cap. La pluș, vei simți diferențe de densitate și de direcție a firelor, o senzație mai „vie”. La catifea, vei simți o alunecare uniformă și vei observa cum se schimbă nuanța în urma mâinii tale.
Apoi gândește-te unde va sta ursul. Pe patul unui copil, printre pături, aruncat jos, ridicat, tras de urechi, prietenul care cade de pe pernă în fiecare noapte, plușul are mai mult sens. Pe o canapea de living, într-o cameră unde contează și cum arată lucrurile, catifeaua are avantajul ei.
Mai e și o întrebare mică, dar importantă: cât de des vrei să îl speli sau să îl cureți? Dacă răspunsul e des, plușul e de obicei mai indulgent. Dacă răspunsul e rar, pentru că ursul e mai mult simbol și decor, catifeaua poate fi o alegere foarte frumoasă.
O observație personală, poate ușor subiectivă
Pe mine, plușul mă duce direct înapoi, fără să negocieze. Îmi amintește de copilărie, de miros de detergent, de cămăși uscate pe calorifer, de serile în care te bagi sub plapumă și crezi că lumea de afară e prea mare. Catifeaua, în schimb, mă duce într-o altă zonă, mai matură. Mă face să mă gândesc la rochii pentru ocazii, la interioare frumoase, la lucruri cumpărate cu intenție.
Și totuși, nu e o competiție. Sunt două feluri de confort. Plușul e confortul care te ia de mână și te trage înăuntru. Catifeaua e confortul care stă lângă tine și te lasă să decizi când îl atingi.
Diferența care rămâne după ce se stinge lumina
Când se face seară și camera e doar o lumină de veioză, un urs din pluș pare că se topește în decor, devine parte din moliciunea generală a patului sau a canapelei. Un urs din catifea rămâne ușor vizibil, pentru că prinde lumina și o întoarce înapoi, delicat, ca o suprafață care nu doarme complet.
Poate că asta e, de fapt, diferența esențială. Plușul vrea să fie îmbrățișat fără condiții. Catifeaua vrea să fie atinsă cu un pic de atenție, să fie observată. Iar tu alegi în funcție de omul care va primi ursul și de povestea pe care vrei să o spui. Uneori povestea e una simplă, de tipul mi-a fost dor, ia, ține. Alteori e una mai atentă, mai compusă, cu lumini, flori, un mesaj pe panglică și un urs care arată de parcă a fost ales cu grijă. Ambele sunt, într-un fel, tot îmbrățișări.
-
Uncategorizedo săptămână agoXiaomi Fan Festival 2026: viață inteligentă fără efort și produse reduse cu până la 50%
-
Afacerio săptămână agoThe List Estates anunță lansarea proiectului rezidențial Șerban Vodă 90, dezvoltat de Memaar Capital, în zona centrală a Bucureștiului
-
Viața în Doljo săptămână agoRamele pentru ochelari, mai mult decat un simplu suport
-
6 zile agoLansare oficială la București: Albumul „Pe Argeș în sus” promovează patrimoniul cultural și identitatea națională
-
Uncategorizedo săptămână agoHONOR aduce construcția metalică în mid-range: 600 Lite combină durabilitatea hardware cu protecția post-achiziție
-
Afaceri5 zile agoColectarea hârtiei și cartonului – soluție eficientă pentru organizarea spațiilor comerciale
-
Afaceri5 zile agoLion Rent și rolul unei firme de închirieri auto în mobilitatea urbană modernă
-
Afaceri5 zile agoContainerul pentru deșeuri în București – soluție eficientă pentru organizarea lucrărilor

