Caria dentară rămâne, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cea mai frecventă boală cronică a copilăriei, deși este aproape în întregime prevenibilă. În România, datele epidemiologice din ultimii ani arată că o bună parte dintre copiii de 6 ani au deja cel puțin un dinte temporar afectat, iar mulți dintre ei ajung prima dată în cabinet abia când apare durerea. Diferența dintre un adolescent cu dantură sănătoasă la 18 ani și unul cu tratamente costisitoare nu ține de noroc sau de „dinți moșteniți slabi”, ci de câteva decizii luate la momentul potrivit. Mai jos este un calendar practic al îngrijirii dentare, pe etape de vârstă, cu ce se face, când și din ce motiv.

0–3 ani: primul dinte, primul periaj, prima vizită

Primul dinte temporar erupe de obicei între 6 și 10 luni, iar dentiția de lapte se completează, cu cei 20 de dinți, în jurul vârstei de 2 ani și jumătate–3 ani. Regula pe care o ratează cei mai mulți părinți este simplă: periajul începe odată cu primul dinte apărut, nu la 2 sau 3 ani. Se folosește o periuță moale, cu cap mic, și pastă cu fluor de 1000 ppm, într-o cantitate cât un bob de orez. Ideea că „pasta cu fluor e periculoasă la bebeluși” a făcut mult rău în ultimii ani: cantitatea recomandată este atât de mică încât riscul de fluoroză este neglijabil, în timp ce riscul de carie fără fluor este real și măsurabil.

A doua regulă ține de biberon și de alăptarea nocturnă prelungită. Caria de biberon apare rapid pe incisivii superiori, sub forma unor pete albe cretoase care se transformă în cavități în câteva luni, pentru că laptele, sucurile sau ceaiul îndulcit rămân în contact cu smalțul ore întregi, în timpul somnului, când saliva aproape că nu mai spală dinții. După vârsta de 1 an, biberonul de noapte ar trebui să conțină doar apă. Prima vizită la medicul dentist se recomandă până la împlinirea unui an sau în maximum 6 luni de la erupția primului dinte. Nu este o consultație formală: este o ședință de familiarizare, în care copilul stă în poală, medicul verifică petele incipiente și părintele învață tehnica de periaj.

3–6 ani: periajul supravegheat și aritmetica zahărului

Până pe la 7–8 ani, copilul nu are dexteritatea necesară pentru un periaj eficient, indiferent cât de mândru este de independența lui. Soluția practică este periajul „în doi”: copilul periază primul, ca să învețe gestul, apoi părintele reia zonele ratate, în special fețele interne și molarii. Durata țintă este de 2 minute, de două ori pe zi, iar cantitatea de pastă crește la un bob de mazăre. Un detaliu mărunt, dar cu impact demonstrat: după periaj nu se clătește gura abundent cu apă, ci doar se scuipă excesul de pastă, pentru ca fluorul să rămână în contact cu smalțul.

Pe partea de alimentație, contează mai mult frecvența decât cantitatea. Un copil care mănâncă o prăjitură întreagă la desert este mai puțin expus decât unul care ronțăie biscuiți sau bomboane de cinci–șase ori pe zi, pentru că fiecare expunere la zahăr declanșează un atac acid de aproximativ 20–30 de minute asupra smalțului. Recomandarea OMS este ca zaharurile libere să nu depășească 10% din aportul caloric zilnic, iar ideal ar fi sub 5%. În ceea ce privește instrumentele, o periuță electrică cu temporizator nu este obligatorie, dar la copiii care se plictisesc după 20 de secunde poate schimba complet rezultatul; apare, de altfel, constant printre recomandările de cadouri utile publicate de Revista Cadourilor, tocmai pentru că este unul dintre puținele obiecte primite cadou care ajung să fie folosite zilnic, ani la rând.

6–12 ani: molarul „uitat”, sigilările și accidentele domestice

În jurul vârstei de 6 ani erupe primul molar permanent, în spatele ultimului dinte de lapte. Pentru că apare fără să cadă nimic înainte, mulți părinți îl confund cu un dinte temporar și îl tratează cu mai puțină grijă. Este, statistic, dintele cu cel mai mare risc de carie din toată dentiția, pentru că șanțurile lui adânci rețin placa bacteriană, iar copilul de 6 ani îl periază prost, fiind poziționat în fundul arcadei. Aici intervine sigilarea: o procedură nedureroasă, fără freză, prin care șanțurile sunt acoperite cu un material fluid. Studiile arată o reducere semnificativă a cariilor ocluzale în anii următori, la un cost de câteva sute de lei pentru toți molarii, față de mii de lei în tratamente ulterioare. Tot la copiii cu risc crescut se recomandă lac fluorurat de două ori pe an.

Perioada 6–12 ani concentrează și cele mai multe traumatisme dentare: căzături pe marginea căzii, ciocniri la fotbal, accidente pe trotinetă sau bicicletă. Dacă un dinte permanent este smuls complet din alveolă, el poate fi salvat dacă ajunge înapoi la loc în primele 30–60 de minute; se ține de coroană, nu de rădăcină, nu se freacă și nu se spală cu apă de la robinet, ci se transportă în lapte, ser fiziologic sau chiar în saliva copilului. Prevenția rămâne însă mai ieftină decât reacția, iar logica este aceeași ca la orice risc casnic: părinții care își fac timp să afle cum se evită electrocutarea atunci când fac reparații minore în casă ar trebui să acorde aceeași atenție covorului antiderapant din baie, colțurilor ascuțite de mobilier și gutierei de protecție pentru sporturile de contact, care costă sub 200 de lei și previne fracturi dentare de mii de lei.

11–16 ani: momentul potrivit pentru aparatul dentar

Prima evaluare ortodontică se recomandă în jurul vârstei de 7 ani, chiar dacă tratamentul propriu-zis începe de obicei mult mai târziu. La această vârstă medicul poate depista din timp mușcătura încrucișată, lipsa de spațiu sau obiceiurile vicioase, precum respirația orală ori sugerea degetului, care deformează arcadele. Tratamentul clasic începe în general după schimbarea completă a dentiției, între 11 și 14 ani, și durează în medie 18–24 de luni, urmate obligatoriu de o perioadă lungă de contenție. Părinții care compară variantele descoperă repede că alegerea între un aparat dentar fix și unul mobil depinde de complexitatea cazului și de disciplina copilului, nu doar de buget, pentru că un aparat mobil purtat 6 ore pe zi în loc de 20 nu produce practic niciun rezultat.

Perioada cu aparat fix este și cea mai riscantă pentru igienă. În jurul bracket-urilor se acumulează placă bacteriană, iar rezultatul clasic sunt petele albe demineralizate care rămân vizibile după îndepărtarea aparatului. Kitul minim include periuță ortodontică, periuțe interdentare, un irigator bucal și controale mai dese, la 3 luni în loc de 6.

Adolescența: băuturi acide, rutine care se suprapun și piercing-uri

După 14 ani, principala amenințare nu mai este bomboana, ci sticla de energizant sau de suc acidulat băută pe parcursul a două ore. Smalțul începe să se dizolve la un pH sub 5,5, iar băuturile carbogazoase au un pH de aproximativ 2,5–3,5, comparabil cu al oțetului diluat. Regula practică: băutura acidă se consumă repede, eventual cu paiul, nu se „ciugulește” toată după-amiaza, iar periajul se amână 30 de minute, pentru că smalțul temporar înmuiat se abrazează mai ușor. Adolescența aduce și o suprapunere de rutine: mulți încep în aceeași perioadă îngrijirea tenului, iar produsele agresive folosite împotriva acneei usucă și irită pielea din jurul gurii, mai ales la cei cu aparat fix; o rutină corectă pentru tenul cu imperfecțiuni, care curăță fără să irite, se împacă mult mai bine cu periajul de seară și cu apa de gură decât improvizațiile cu alcool sau bicarbonat.

Tot acum apar și primele decizii cu efecte pe termen lung: fumatul și vapatul, care cresc riscul de gingivită și de pigmentări, piercing-urile linguale sau labiale, responsabile de fracturi de smalț și de retracții gingivale localizate, și albirile improvizate din kituri comandate online. Măselele de minte încep să erupă între 17 și 25 de ani, motiv pentru care o radiografie panoramică în jurul vârstei de 16–17 ani ajută la anticiparea problemelor de spațiu.

Un calendar realist de controale și costuri

Cea mai frecventă greșeală rămâne consultul „la nevoie”. Un control la 6 luni durează 15 minute și costă, în funcție de oraș și de clinică, între 100 și 200 de lei, în timp ce un tratament de canal la un molar permanent ajunge frecvent la 800–1500 de lei, iar o coroană peste el, la 1500–3000 de lei. Repere utile pentru un plan pe termen lung:

• Până la 1 an: prima vizită de familiarizare și instruirea părintelui pentru periaj.
• 2–6 ani: control la fiecare 6 luni, lac fluorurat la copiii cu risc, periaj supravegheat de adult.
• 6–7 ani: sigilarea primilor molari permanenți și prima evaluare ortodontică.
• 11–14 ani: sigilarea molarilor de 12 ani și, dacă e cazul, începerea tratamentului ortodontic.
• 16–18 ani: radiografie panoramică pentru măselele de minte și tranziția către responsabilitatea proprie a igienei.

Costul total al prevenției pentru un copil, distribuit pe 18 ani, este de câteva mii de lei, în timp ce reabilitarea unei danturi neglijate la 20 de ani depășește frecvent 10.000 de lei. Mai important, obiceiurile formate până la 12 ani se păstrează în general toată viața: un copil care a periat 2 minute de două ori pe zi timp de un deceniu nu va renunța la asta la 30 de ani, iar acesta rămâne, până la urmă, singurul tratament dentar care nu se decontează niciodată, dar se plătește singur.

Cineplexx România, alături de elevii CSEI „Sf. Vasile” Craiova, într-o acțiune dedicată educației, incluziunii și apartenenței

Craiova, 9 septembrie 2026. Pentru zeci de elevi ai Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova, începutul noului an școlar a venit cu ghiozdane echipate, o experiență cinematografică și, mai ales, cu un mesaj: fiecare copil merită să participe, să fie susținut și să se simtă parte din comunitate.

Cineplexx România a organizat miercuri, la Cineplexx Craiova din Promenada Craiova, o nouă acțiune de responsabilitate socială, dedicată de această dată copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Zeci de elevi au fost întâmpinați de echipa Cineplexx și au primit kituri complete pentru noul an școlar, cu rucsacuri, penare echipate, caiete și rechizite. Ziua a continuat în sala de cinema, unde copiii s-au bucurat împreună de vizionarea unui film.

Dincolo de cadouri, inițiativa a urmărit crearea unei experiențe în care copiii să fie participanți activi la viața comunității. Pentru Cineplexx România, accesul la cultură, socializarea și experiențele trăite împreună sunt parte dintr-o comunitate în care incluziunea trebuie să existe și în afara școlii.

Cineplexx România: responsabilitatea față de comunitate înseamnă implicare concretă

Acțiunea de la Craiova se înscrie în direcția de responsabilitate socială prin care Cineplexx își propune să fie prezent în comunitățile în care operează și dincolo de experiența cinematografică.

„Pentru Cineplexx România, responsabilitatea față de comunitățile în care suntem prezenți înseamnă implicare concretă și continuitate. Credem că fiecare copil trebuie să aibă șansa de a învăța, de a se dezvolta și de a se simți parte din comunitate, indiferent de provocările pe care le întâmpină. Prin această acțiune, alături de CSEI «Sf. Vasile», am vrut să le oferim celor 40 de copii un început de an școlar cu mai multă încredere. Misiunea Cineplexx este să aducă oamenii împreună și să creeze experiențe care contează, atât în cinematografele noastre, cât și în comunitățile din care facem parte”, a declarat Victor Ciupercă, Managing Director Cineplexx România.

În această perspectivă, cinematograful poate deveni mai mult decât locul în care publicul urmărește un film. Poate fi un spațiu de întâlnire, acces la cultură și apartenență. Iar pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, astfel de experiențe contribuie la normalizarea participării lor la viața comunității.

De ce CSEI „Sf. Vasile” Craiova

Alegerea CSEI „Sf. Vasile” Craiova drept beneficiar al campaniei are în spate parcursul unei comunități școlare care a transformat educația incluzivă într-o direcție de performanță și participare.

Centrul este școală asociată UNESCO, deține titlul de „Școală Europeană” pentru perioada 2026–2029 și face parte din rețeaua Școlilor Europene Albastre.

Un reper al activității sale îl reprezintă participarea la #BeActive EU Sport Awards, la Bruxelles, unde CSEI „Sf. Vasile” Craiova a reprezentat România la categoria Incluziune.

„Incluziunea înseamnă să ai posibilitatea de a participa”

La acțiunea desfășurată la Cineplexx Craiova au participat reprezentanți ai Cineplexx România, conducerea CSEI „Sf. Vasile”, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Dolj și specialiști implicați direct în educația copiilor.

„Incluziunea nu înseamnă doar să fim în același loc, ci să avem posibilitatea de a participa, de a ne bucura și de a ne simți parte din comunitate. Astăzi, copiii noștri au primit nu doar ghiozdane și o invitație la film, ci o experiență care le transmite că sunt importanți și că au un loc în comunitatea noastră. Le mulțumim celor de la Cineplexx pentru că au ales să fie alături de CSEI «Sf. Vasile» și pentru că au transformat cinematograful într-un spațiu al incluziunii”, a declarat prof. Filip Alina, directorul CSEI „Sf. Vasile” Craiova.

La eveniment au mai fost prezenți inspectorul școlar Elena Grigore, reprezentant al Inspectoratului Școlar Județean Dolj, și prof. psihopedagog Filimon Mihaiela, interpret LSR.CSEI „Sf. Vasile” Craiova funcționează în subordinea Consiliului Județean Dolj, instituție care, prin responsabilitățile sale, susține activitatea și dezvoltarea centrului, precum și demersurile dedicate educației și incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Noile produse sunt concepute pentru configurațiile cu două monitoare și pentru spațiile de lucru bazate pe iMac

București, România, 9 septembrie 2026 – BenQ, companie specializată în dezvoltarea soluțiilor inteligente de iluminat, anunță extinderea gamei ScreenBar cu două produse noi: ScreenBar Max, o lampă de birou creată pentru configurațiile cu două monitoare, și iScreenBar, un sistem de iluminat conceput special pentru utilizatorii de iMac.

Ambele produse completează seria ScreenBar și au fost dezvoltate pentru a îmbunătăți confortul vizual, productivitatea și eficiența spațiului de lucru.

În contextul în care activitatea profesională presupune tot mai multe ore petrecute în fața unuia sau mai multor ecrane, iluminatul optimizat a devenit o componentă importantă a spațiului de lucru. ScreenBar Max și iScreenBar răspund acestei nevoi printr-o iluminare precisă, reglarea automată a luminozității și un design compact, adaptat diferitelor configurații profesionale.

„Am dezvoltat constant seria ScreenBar în funcție de modul în care oamenii interacționează cu spațiile de lucru moderne, ghidați de angajamentul nostru pentru un iluminat centrat pe nevoile utilizatorului și pentru protejarea confortului vizual”, a declarat JC Pan, Head of the Digital Lifestyle Products Business Unit în cadrul BenQ.

„Filosofia noastră privind iluminatul inteligent are la bază cercetări științifice, teste de laborator și analiza modului în care produsele sunt utilizate în situații reale. Astfel, fiecare nouă generație oferă performanțe măsurabile și o experiență relevantă pentru utilizator. Pe măsură ce mediile de lucru devin mai dinamice, continuăm să dezvoltăm soluții care sporesc confortul și se integrează natural în spațiile de lucru ale viitorului”, a adăugat acesta.

ScreenBar Max – iluminare avansată pentru configurațiile cu două monitoare

BenQ ScreenBar Max este destinat profesioniștilor care folosesc două monitoare și oferă o iluminare direcționată a biroului de peste 1.400 lux. Sistemul optic ASYM-TriZone Light distribuie lumina în mod controlat, într-un fascicul triunghiular, optimizat pentru configurații cu monitoare poziționate orizontal, vertical sau pentru ecrane curbate. Designul cu un unghi de ecranare de 36 de grade contribuie la reducerea reflexiilor și a oboselii vizuale în timpul utilizării îndelungate.

Pentru designul său și soluțiile tehnice integrate, ScreenBar Max a primit un Red Dot Design Award 2026.

Produsul a fost dezvoltat pentru activități care presupun perioade lungi de lucru, precum programarea, analize sau procesarea unor volume mari de date. ScreenBar Max asigură o iluminare uniformă fără să ocupe spațiu suplimentar pe birou, contribuind astfel la păstrarea unei suprafețe de lucru ordonate.

Pentru îmbunătățirea confortului vizual, ScreenBar Max integrează și o lumină ambientală orientată spre partea din spate a monitoarelor. Aceasta reduce diferența de luminozitate dintre ecrane și mediul înconjurător.

Sistemul permite reglarea în timp real a luminozității și a temperaturii de culoare și poate ajusta automat iluminarea, până la un nivel de 700 lux, în funcție de lumina ambientală.

iScreenBar – un sistem de iluminat integrat pentru iMac

BenQ iScreenBar este o soluție de iluminat montată pe ecran, proiectată special pentru utilizatorii de iMac și concepută ca o extensie naturală a spațiului de lucru Apple.

Corpul produsului este realizat din aliaj de aluminiu prelucrat CNC și beneficiază de un finisaj metalic. Designul minimalist și precis permite integrarea cu monitorul, fără să afecteze aspectul ordonat al biroului.

iScreenBar a fost recompensat în 2026 cu premiul iF Design Award și Red Dot Design Award.

Produsul preia structura optică antireflex ASYM-Light utilizată în cadrul seriei ScreenBar și oferă o iluminare uniformă a biroului, fără să genereze reflexii pe ecran. Astfel, utilizatorii beneficiază de vizibilitate bună atât asupra display-ului, cât și asupra suprafeței de lucru.

Funcția de reglare automată permite adaptarea dinamică a luminozității în funcție de condițiile ambientale. Sistemul menține un nivel optim de iluminare pe parcursul zilei și contribuie la reducerea oboselii vizuale în timpul sesiunilor prelungite de utilizare.

Pentru profesioniștii din domeniile creative, designul optic asimetric reduce reflexiile și ajută la păstrarea acurateței culorilor afișate de ecran. Sistemul de prindere magnetică permite instalarea și repoziționarea rapidă a lămpii.

iScreenBar include și un mod dedicat apelurilor video, care optimizează iluminarea feței pentru o imagine mai clară în timpul întâlnirilor online.

Aplicația dedicată pentru macOS extinde funcționalitatea produsului și permite integrarea cu iMac. Utilizatorii pot configura niveluri diferite de luminozitate și temperatură de culoare pentru fiecare aplicație, iar iluminarea se poate ajusta automat în funcție de activitatea desfășurată.

BenQ iScreenBar este disponibil în trei variante de culoare și este conceput exclusiv pentru iMac.

O abordare unitară asupra iluminatului

De la birourile amenajate acasă până la studiourile profesionale, ScreenBar Max și iScreenBar au fost dezvoltate pentru a susține spații de lucru mai eficiente și mai bine organizate.

Prin combinarea iluminării precise cu tehnologiile de ajustare automată, seria ScreenBar continuă să evolueze ca o soluție integrată pentru mediile de lucru moderne.

ScreenBar Max și versiunea argintie a modelului iScreenBar sunt disponibile pe site-ul BenQ și prin intermediul retailerilor selectați. Variantele verde și albastră ale iScreenBar vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2026.

ScreenBar Max are un preț recomandat de 269 de euro în Europa și 239 de lire sterline în Regatul Unit, iar iScreenBar este disponibil la prețul de 179 de euro în Europa și 149 de lire sterline în Regatul Unit.

Mai multe informații sunt disponibile pe paginile dedicate BenQ ScreenBar Max și BenQ iScreenBar.

* iMac și macOS sunt mărci comerciale înregistrate ale Apple Inc. iScreenBar nu este afiliat, aprobat, sponsorizat sau asociat în alt mod cu Apple Inc. ori cu entitățile afiliate acesteia.