Eveniment
House of VLAdiLA și The Climate Change Company, marii câștigători ai competiției Startarium „Românii sunt antreprenori”
Competiția Startarium „Românii sunt antreprenori”, inițiată de Impact Hub și ING Bank, cu sprijinul Pluxee, și-a desemnat câștigătorii pe 29 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Hotel Radisson din București. În marea finală au intrat 14 antreprenori, câte 7 pentru fiecare categorie a concursului de pitch-uri, Startup și Running Ops. Aceștia au avut ocazia să își prezinte afacerile la scenă deschisă, în fața a 600 de participanți și a juriului format din mentori și reprezentanți ai mediului de business. În urma jurizării, au fost alese câte 2 companii câștigătoare pentru fiecare categorie, care au fost premiate cu un total de 90.000 de euro, nerambursabili. Câștigătorii marilor premii sunt The Climate Change Company (Startup) și House of VLAdiLA (Running Ops).
Podiumul pentru fiecare categorie a arătat astfel:
Startup:
Premiul I: The Climate Change Company (20.000 de euro, nerambursabili)
Premiul II: PiciordePlay (10.000 de euro, nerambursabili)
Running Ops:
Premiul I: House of VLAdiLA (40.000 de euro, nerambursabili)
Premiul II: BRIO (20.000 de euro, nerambursabili)
În plus, în cadrul competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” s-au mai acordat 10 premii suplimentare, în valoare de 1.000 euro fiecare, pentru 10 cele mai votate idei de afaceri înscrise în secțiunea Ideea ta. Voturile au fost deschise pentru public până la data de 1 decembrie, iar câștigătorii secțiunii au fost anunțați public pe startarium.ro.
„<Românii sunt antreprenori> a revenit cu aceeași forță și energie în 2023 ca și în edițiile precedente ale competiției. Ediția din 2023 a marcat și o serie de noutăți importante: alăturarea Pluxee ca partener al evenimentului și platformei Startarium.ro, alături de ING Bank, extinderea competiției cu două noi categorii, dedicate atât antreprenorilor aspiranți, cât și companiilor care au depășit stadiul de startup și, nu în ultimul rând, evoluția <Românii sunt antreprenori> într-un adevărat festival de antreprenoriat, oferind participanților nu doar o platformă de competiție, ci și un mediu propice pentru a experimenta apartenența la o comunitate puternică, dinamică, la educație și inspirație.
Faptul că avem 4 câștigători care au soluții reale și fezabile ca model de afacere la probleme care țin de agenda economică și socială a României – educația, accesul la cultură, industriile creative, infrastructură și mediu demonstrează încă odată că antreprenoriatul este unul din pilonii de creștere pentru noi toți.”, a declarat Vlad Craioveanu, CEO și cofondator Impact Hub Bucharest.
Anul acesta, evenimentul iconic Startarium Pitch Day s-a desfășurat sub o nouă identitate – Românii sunt antreprenori, menită să celebreze spiritul antreprenorial național, să aducă competiția mai aproape de publicul larg și să încurajeze mai mulți antreprenori și viitori antreprenori să își urmeze pasiunea profesională.
„În ING, susținem creșterea startup-urilor și a micilor companii, așadar ne-am bucurat să reluăm una dintre cele mai importante competiții pentru antreprenorii din România. Suntem încântați să descoperim afaceri noi, cultivate cu pasiune, dar și să vedem evoluția celor pe care le cunoșteam deja. Scena <Românii sunt antreprenori> a fost încărcată de emoții, entuziasm și efervescență. A fost o experiență incredibilă pentru toți cei care au participat deoarece au exersat cum să construiască și să susțină un pitch, cum să convingă un juriu, format din mentori și reprezentanți cu experiență din mediul de business, că afacerea lor merită să fie câștigătoare.
56 de afaceri au fost selectate pentru semifinala ‘Romanii sunt antreprenori’, iar 14 au ajuns în finală. Îi felicităm pe marii câștigători, dar și pe toți antreprenorii curajoși care au intrat în competiție. Vom urmări îndeaproape progresele lor!”, a declarat Luana Sorescu, Head of Clients, divizia Business Banking, ING Bank România.
Cine sunt marii câștigători?
Startups:
Locul 1: The Climate Change Company
The Climate Change Company dezvoltă soluții la cheie, inovatoare și cu impact înalt, menite să contribuie la îmbunătățirea ecosistemului în care trăim și, implicit, la mai binele planetei.
Prin proiectul Littar, the Climate Change Company transformă deșeurile de plastic și sticlă în asfalt de ultimă generație, punându-și, astfel, amprenta pe viitorul infrastructurii durabile și a economiei circulare.
„Această distincție nu reprezintă doar o victorie pentru noi, ci și pentru toți cei care cred într-un viitor mai ecologic. Ne amintește că atunci când ne unim, motivați de pasiune și scop, putem aborda cu succes problemele complexe cu care ne confruntăm ca planetă și societate. Este un imbold pentru noi să continuăm să dezvoltăm soluții sustenabile și să îi inspirăm și pe alții să se alăture efortului nostru de a crea un mediu mai curat și mai sănătos pentru generațiile viitoare. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie a schimbării pozitive„, a declarat Sebastian Tudose, cofondator The Climate Change Company.
Locul 2: PiciordePlay
PiciordePlay este platforma românească de streaming care și-a început activitatea în pandemie, în vara anului 2021. Proiectul își propune să aducă teatrul mai aproape de românii de pretutindeni, oferindu-le acestora oportunitatea de a viziona online piesele lor preferate.
Până în prezent, PiciordePlay a transmis peste 30 de spectacole live, 10 înregistrări și a atras pe platformă mai mult de 10.000 de utilizatori. Platforma are parteneriate cu unele dintre cele mai apreciate instituții culturale românești, precum Teatrul Național București, Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara sau Teatrul de Comedie.
„Suntem onorați și mândri să fim recunoscuți de o competiție atât de importantă, precum Startarium «Românii sunt Antreprenori». Acest premiu este nu doar o realizare personală pentru echipa PiciordePlay, ci și o validare a faptului că există un interes puternic în zona de cultură și artă. Ne-am asumat misiunea de a crea o punte între cultura, arta și consumatorul modern, oriunde s-ar afla el, iar acest premiu confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun. Fondurile câșigate vor fi un sprijin esențial în continuarea acestei călătorii”, a declarat Alexandru Aramă, cofondator PiciordePlay.
Celelalte 5 startupuri care au intrat în finala Startarium „Românii sunt antreprenori” sunt: Mașini la cheie, MommyHAI, Offbeat, Smilemobilul și Voidship.
Running Ops:
Premiul I: House of VLAdiLA
House of VLAdiLA este un brand fondat de Oana și Dragoș Vlădilă care combină arta și designul de interior în dezvoltarea de produse precum tapet personalizat, catifea și mobilier de designer. Oana, arhitectă, și Dragoș, cu expertiză în antreprenoriat, își propun să inoveze domeniul amenajărilor interioare. Tehnologia modernă de printare se îmbină cu desenul manual, asigurând calitate de top. Totul se produce in-house, respectând standardele de sustenabilitate: materiale naturale, ecologice și biodegradabile, fără substanțe toxice.
„Suntem mândri că House of VLAdiLA este marele câștigător al competiției «Românii sunt antreprenori» și le mulțumim organizatorilor și juraților pentru încrederea arătată! Vedem această victorie ca pe o recunoaștere a muncii și pasiunii noastre, dar și ca pe o responsabilitate foarte mare. Ne propunem să punem România pe harta designului internațional și să devenim un brand de referință”, a declarat Dragoș Vlădilă, cofondator House of VLAdiLA.
Premiul II: BRIO
Fondată în 2014, BRIO este platforma de soluții fundamentate științific, pentru îmbunătățirea performanței școlare, destinată elevilor, părinților, educatorilor, școlilor și altor instituții implicate în actul educațional din România. Prin intermediul testelor BRIO, proiectul își propune să pună la dispoziția utilizatorilor teste digitalizate standardizate, prin care elevii români din clasele I-XII să își poată evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și să își poată îmbunătăți performanța la examene.
„Acest premiu ne demonstrează că educația rămâne o prioritate în România și ne inspiră să mergem mai departe și să lucrăm din ce în ce mai intens pentru a oferi oportunități de învățare și îmbunătățire a performanței școlare în întreaga țară. Suntem hotărâți să contribuim la creșterea nivelului de educație în România și să oferim elevilor instrumentele de care au nevoie pentru un viitor mai strălucit”, a declarat Gabi Bartic, cofondator BRIO.
Pe lângă cei 2 câștigători, în finala categoriei Running Ops au intrat și Beesers, Bright Spaces, cautcurier.ro, Helperz.ro și Spark Online School.
‘’M-am bucurat să văd că pe scena evenimentului <Românii sunt antreprenori> au urcat români pasionați de ceea ce fac, care devin o sursă de inspirație pentru alții prin faptul că sunt capabili să aibă o viziune mai largă, pentru care binele oamenilor și impactul pozitiv în comunitatea locală sunt prioritare.
Pluxee s-a alăturat proiectului Startarium anul acesta, din convingerea că educarea și susținerea antreprenorilor români au un potențial semnificativ de a genera un impact economic pe termen lung. Vom continua strategia noastră de susținere a comunității antreprenoriale din România fiind alături de antreprenorii cu idei excelente aflați la început de drum, dar și de afacerile care continuă să crească și au nevoie de resurse și finanțare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Manuel Fernandez Amezaga, CEO Pluxee România și Bulgaria.

600 de persoane au luat parte la marea finală Startarium „Românii sunt antreprenori”
Aproximativ 600 de persoane au luat parte, în sală, la prezentările și discuțiile propuse de către organizatorii competiției.
Printre cei care au urcat pe scenă în deschiderea evenimentului s-au numărat Vlad Craioveanu – CEO & cofondator Impact Hub Bucharest, Dan Ștefan – Managing Partner Autonom Group, Delia Olteanu – Manager Strategie Clienți IMM al ING Bank, și Manuel Fernandez Amezaga – CEO Pluxee România și Bulgaria.
Ulterior, în cadrul panelului „Viitorul businessului în România: antreprenori în ascensiune”, organizat cu sprijinul Romanian Business Leaders, o serie de lideri de business și-au împărtășit experiențele și perspectivele despre inovație și succes în antreprenoriatul românesc. Aceștia au fost: Iulian Nedea – CEO și cofondator Simtel, Cristian Logofătu – Financier, Entrepreneur, board member Bittnet, Andreea Pipernea – Managing Partner Exit by Choice și Delia Dragomir – CEO și cofondator Eucom Business Language.
Lansări prezentate pe scena principală
Scena principală a fost și gazda lansării unui nou modul în cadrul platformei Startarium: Startarium eXP(erience) oferă antreprenorilor experiențe interactive de învățare, depășind cursurile online tradiționale. Cu durată de o lună, fiecare curs include 4 module, quiz-uri, o sesiune de Q&A și un proiect final cu feedback, iar cei care finalizează un curs pot beneficia de 3 sesiuni gratuite de mentorat. Înscrierile pentru primele două cursuri, Management financiar pentru mici afaceri și Web Analytics, încep pe data de 8 decembrie, pe Startarium.
Un alt moment important a fost reprezentat de pre-lansarea mapării „Green Startups Ecosystem Overview Report 2023”. Aflat la a treia ediție, raportul prezintă o analiză a startupurilor verzi din România, organizațiile de sprijin și inițiativele care promovează o tranziție către o societate neutră din punct de vedere climatic. Lansarea oficială a Green Startups Ecosystem Overview Report 2023 va avea loc pe data de 7 decembrie, în cadrul evenimentului online Romania ClimAccelerator Demo Day.
Punctele culminante ale competiției Startarium „Românii sunt antreprenori” au fost, bineînțeles, cele două finale de pitch-uri, în cadrul cărora concurenții au beneficiat de sprijinul și încurajările prietenilor, partenerilor și celor pasionați de business și de antreprenoriat.
Scenele adiacente au găzduit 6 pastile de învățare pentru participanți
În paralel cu finalele de pitching, pe scenele secundare, participanții au putut lua parte la 6 sesiuni de învățare, prezentate sub formă de masterclassuri: „Principii STELL*R pentru înalta performanță”, susținut de Adrian Florea, fondator Trend Consult, „Bani și libertate – Despre echipă, viziune și autonomie în afaceri”, susținut de Ovidiu Toader, Business Coach, dar și la sesiuni dedicate siguranței cibernetice – susținută de Bogdan Botezatu, director Threat Research and Reporting Bitdefender, sustenabilității – susținută de Magdalena Caramilea, Director de sustenabilitate Autonom, comunicării și branding-ului, alături de Andrei Lasc și Mihaela Joița, cofondatori Poarta 9, și echipelor performante, sesiune susținută de Cosmin Alexandru, cofondator Teamology Institute.
Sectorul agrifood a avut o scenă dedicată la Românii sunt antreprenori
Ediția de anul acesta a Agrifood Innovation Summit, organizată de EIT Food și Impact Hub Bucharest, a avut loc în cadrul evenimentului „Românii sunt antreprenori”, pe o scenă dedicată. Sub numele de Agrifood Innovation Stage, scena s-a concentrat pe subiectul inovațiilor în agricultură și industria alimentară, abordând subiecte precum siguranța alimentară, agricultura digitală și sustenabilitatea.
Evenimentul a inclus lansarea raportului „Romanian Agrifood Startups Overview Report 2023″, care analizează tendințele și provocările din sectorul agroalimentar românesc și european. Romanian Agrifood Startups Overview Report, aflat la cea de-a treia ediție în 2023, este un raport complex care include maparea startupurilor românești din industria agroalimentară implicate în inovația industriei. Raportul poate fi descărcat gratuit aici.
Rezultatele „Românii sunt antreprenori”
Competiția „Românii sunt antreprenori”, noua identitate a evenimentului emblematic Startarium Pitch Day, a primit peste 220 de înscrieri la ediția din 2023. Înscrierile au fost deschise în perioada 12.10 – 12.11.2023, pentru următoarele categorii: Ideea ta, Startup și Running Ops. Valoarea cumulată a premiilor oferite este de 100.000 de euro, nerambursabili.
Peste 1100 de persoane s-au înscris pentru a participa la marea finală din 29 noiembrie, de la Radisson Blu din București. 600 au fost prezente în locație și au avut la dispoziție 4 scene diferite și oportunități valoroase de învățare, inspirație și conectare, alături de speakeri de renume din ecosistem. Marea finală a adus pe scena principală 14 echipe finaliste care și-au susținut pitch-urile live, în fața juriului, investitorilor, presei și publicului prezent.
În cadrul celor 4 ediții anterioare ale Startarium Pitch Day, organizate între 2016 și 2019, au concurat peste 580 de antreprenori, au fost sprijinite 155 de afaceri, iar 35 dintre acestea au beneficiat de premii în valoare totală de 450.000 euro.
Eveniment
Proiecție specială a comediei despre relații „În pielea mea” pe 16 februarie la Craiova, în prezența actorilor Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman
Spectatorii din Craiova sunt invitați pe 16 februarie la o întâlnire specială cu o parte din membrii echipei comediei „În pielea mea”: actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman.
Evenimentul va avea loc la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall de la ora 18:00.
Proiecția filmului va începe la ora 19:00 și va fi urmată de o discuție cu actorii.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Mai multe detalii: inpieleamea.ro
Detalii din culise și declarații ale actorilor, pe canalul de YouTube „În pielea mea”.
Reprezentativă pentru modul în care majoritatea tinerilor se raportează la relațiile de cuplu, comedia „În pielea mea” îi reunește în distribuție pe Ioana State, George Tănase, Sergiu Costache, Oana Gherman, Vlad Gherman, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, alături de Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane și alții.
O comedie savuroasă despre un „schimb de roluri” pe care patru cupluri îl acceptă pe durata unui weekend, ce se dovedește un mod haios prin care protagoniștii reușesc să-și cunoască mai bine partenerii și să renunțe la orgolii și preconcepții, „În pielea mea” propune o experiență de cinema relaxantă și amuzantă.
Regizorul și scenaristul Paul Decu, absolvent al Facultății de Teatru UNATC „I.L.Caragiale” și al masteratului în regie de film de la MetFilm School Londra, a colaborat la realizarea primului său lungmetraj cu o echipă de profesioniști din care fac parte Adrian Pădurețu (imagine), Bogdan Ivanovici (sunet), Anca Miron (scenografie), Francisca Vass (costume).
O comedie actuală și colorată, filmul „În pielea mea” are premiera națională pe 10 februarie, distribuit de T.R.I.B.E. Films.
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film și declarații din partea actorilor sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS; Producător executiv: Adela Mara.
Manager producție: Iulia Cezara Roșu.
Casting: ELEPHANT MEDIA.
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIAParteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Cultură
Ursul de pluș și ursul din catifea – aceeași îmbrățișare, două lumi diferite
De ce ne pasă, totuși, din ce e făcut un urs
Un urs mare nu e doar un obiect, chiar dacă, tehnic, asta e. Îl vezi la intrarea într-un magazin, pe o bancă într-un mall, lângă un buchet de flori care pare că abia respiră de prea mult parfum, și, fără să vrei, îți amintești cum e să ai brațele ocupate de ceva moale. Și cum e să te uiți la cineva care îl primește și să ți se pară că, pentru o secundă, persoana aceea se întoarce la o versiune mai ușoară a ei. Un urs mare, fie din pluș, fie din catifea, are darul ăsta ciudat de a te face să încetinești.
Diferența dintre ele nu e doar o discuție de material, ca și cum am compara o perdea cu alta. Se simte în palmă, se vede în lumină, se aude aproape, în felul în care foșnește ușor când îl strângi. Și, da, se simte și în viața de după, în zilele de praf, în accidentele inevitabile cu cafea, în îmbrățișările prea entuziaste ale unui copil sau în felul în care o pisică decide că acesta e noul ei tron.
Ce înseamnă, de fapt, plușul
Plușul e genul acela de material care își face treaba fără să se laude. Când spui pluș, spui o suprafață cu perișori mai lungi, un puf care îți alunecă printre degete și care, la primul contact, pare că îți promite că o să fie bine. În lumea jucăriilor, plușul e asociat cu ideea de confort direct, imediat, fără întrebări.
Din punct de vedere practic, plușul folosit la urșii mari e, cel mai des, un material sintetic, de obicei poliester, cu o structură care ține bine și care suportă destul de multă viață. Se poate face foarte moale sau mai „blănos”, se poate tunde scurt sau lăsa mai lung, iar asta schimbă complet personalitatea ursului. Un plus cu fir mai lung arată mai jucăuș, mai copilăros, uneori chiar ușor caraghios, într-un mod simpatic. Un plus cu fir scurt pare mai „cuminte”, mai ordonat, ca un urs care știe că va sta pe o canapea bej și va fi fotografiat.
Plușul are și o calitate pe care o observi abia după ce trec săptămâni: se iartă. Dacă îl strângi, dacă îl turtești, dacă îl înghesui într-un portbagaj, își revine, în general, destul de bine. Puful lui se ridică iar, poate nu chiar ca la început, dar suficient încât să nu te facă să regreți.
Catifeaua, materialul care schimbă lumina
Catifeaua e altă poveste. Nu vine cu promisiunea aceea de blăniță, ci cu o eleganță care poate fi surprinzătoare pe o jucărie. E genul de material care, chiar și când e într-o culoare simplă, pare că are opinii. În lumină, catifeaua are luciul acela discret, schimbător, ca o apă liniștită care prinde reflexe. Dacă treci palma peste ea într-un sens, e mai închisă la culoare; dacă o netezești invers, pare mai deschisă. Nu e magie, deși așa se simte, ci felul în care stau firele scurte și dense.
Un urs din material tip catifea, mai ales dacă vorbim despre catifea sintetică (care se folosește des pentru jucării, pentru că e mai rezistentă și mai ușor de întreținut), are un aer mai „de decor”, mai matur. Nu în sensul rece, nu ca un obiect care nu trebuie atins, ci ca un cadou care se potrivește într-o cameră aranjată cu grijă. Te vezi lăsându-l lângă perne, într-un colț, și totuși îl iei în brațe când ești obosit. Doar că senzația e diferită.
Catifeaua nu te gâdilă. Nu are părul acela care îți face pielea să zâmbească. Te mângâie altfel, mai neted, mai dens, mai uniform. Uneori, când e de calitate bună, pare aproape răcoroasă la atingere, înainte să se încălzească de la mâna ta.
Prima diferență reală: cum se simte îmbrățișarea
Aici, dacă mă întrebi pe mine, se decide totul. Un urs din pluș, mai ales unul mare, te învăluie. Perii lui se așază pe piele, umplu spațiul dintre tine și el. Când îl strângi, ai senzația că strângi un nor ușor cam dezordonat, un nor care a stat prea mult pe o canapea și a prins miros de detergent și, poate, de parfum.
Un urs din catifea, în schimb, te întâmpină cu o suprafață mai continuă. Nu ai acele fire care se mișcă independent, ci o textură unitară. Îmbrățișarea se simte mai „curată” ca senzație, mai netedă. Și, ciudat, poate părea un pic mai rece la început, ca o rochie de seară pe care o atingi înainte să o îmbraci. Dar după câteva secunde, devine la fel de cald, doar că altfel.
Pentru un copil mic, plușul e adesea mai prietenos, pentru că îl „înconjoară” și pentru că arată ca blana unei ființe vii. Pentru un adolescent sau un adult care îl vede și ca pe un obiect estetic, catifeaua poate să aibă acel „ceva” care îl face să pară un cadou atent ales, nu luat pe fugă.
Cum arată în cameră, în poze și în lumina de seară
Plușul, cu puful lui, înghite lumina. Nu în totalitate, dar o împrăștie. De aceea urșii de pluș par adesea mai „mat”, mai cald în imagine. În poze, mai ales pe telefon, plușul arată aproape mereu bine, pentru că nu reflectă exagerat, nu scoate în evidență nicio urmă mică, nici un fir ciufulit. Asta e, de fapt, o mică minune.
Catifeaua, fiind mai lucioasă, poate arăta superb în fotografii bune și un pic ciudat în cele grăbite. Reflectă, prinde dungi ușoare, arată „în două tonuri” dacă lumina vine din lateral. Într-o cameră cu lumină caldă, de lampă, un urs din catifea poate părea aproape cinematografic, genul de obiect care face decorul să pară mai scump decât e. Într-o lumină foarte rece, de neon, se poate vedea și partea mai practică: orice urmă de mână, orice zonă „mângâiată invers” se observă. Nu e un defect, e natura materialului.
Rezistență, uzură și micile semne ale vieții
Plușul e ca un pulover purtat des. Cu timpul, firele se pot aplatiza în zonele în care e ținut mereu, mai ales pe burtă și pe lăbuțe. Dacă e un pluș cu fir lung, se poate încâlci ușor și poate prinde scame. Dar are o mare calitate: micile semne de folosire arată, de multe ori, ca o dovadă de atașament. Un urs de pluș ușor ciufulit pare iubit.
Catifeaua se uzează altfel. Pentru că are firul scurt și dens, nu se încâlcește la fel, dar poate căpăta „lustru” în locurile frecate des. Dacă ursul e îmbrățișat mereu în același fel, zona aceea poate deveni mai lucioasă, mai netedă, aproape ca și cum materialul a fost pieptănat prea mult. Și, spre deosebire de pluș, unde poți „ridica” puful cu mâna, la catifea urmele se văd mai clar. Nu înseamnă că se strică repede, doar că îți arată mai direct unde a fost atins.
Mai e și o chestiune de cusături. Pe un urs mare, materialul e întins pe forme rotunjite. Plușul ascunde mai bine micile imperfecțiuni de la îmbinări, pentru că firele acoperă marginea. Catifeaua, fiind mai netedă, poate arăta mai „precis” când e bine lucrată și mai „neiertătoare” când nu e. De aceea, la un urs din catifea contează mult croiul și execuția.
Întreținere: praf, pete și realitatea unei case locuite
Aici e zona în care oamenii se supără, pentru că nimeni nu cumpără un urs mare gândindu-se la aspirator. Și totuși.
Plușul atrage praf, da, fiindcă are suprafață mai mare, fire mai multe, deci are de ce să se agațe. Se mai lipește și părul de animale, mai ales dacă ai o pisică ambițioasă sau un câine care crede că ursul e un prieten nou. Curățarea poate fi relativ simplă dacă ursul e făcut să suporte spălări ușoare sau curățare locală. În general, un pluș bun se curăță decent cu o perie moale și cu soluții blânde, iar aspectul final poate fi reîmprospătat dacă îl „piepteni” un pic.
Catifeaua atrage și ea praf, dar altfel. Nu se „înfige” la fel, însă urmele se văd. Pe catifea se poate observa mai repede o pată de apă sau o zonă umedă care, după uscare, lasă o urmă de sens diferit al firelor. E important cum usuci și cum netezești materialul. Dacă te grăbești și freci prea tare, poți lăsa o zonă lucioasă. Nu e capăt de lume, dar e genul de lucru pe care îl vezi seara, când aprinzi lumina și te întrebi de ce te-ai panicat cu șervețelele.
În schimb, dacă ai un stil de viață mai „ordonat” sau ursul e mai mult decor, catifeaua poate rămâne impecabilă mult timp. Iar dacă e într-o cameră unde nu se mănâncă, nu se bea, nu se joacă pe covor cu sucuri și biscuiți, atunci da, e materialul care păstrează un aer elegant.
Pentru cine e mai potrivit fiecare
Un urs de pluș mare e, de obicei, ales pentru copilărie și pentru gesturi spontane. Îl cumperi când vrei să spui îmi pare rău fără să vorbești prea mult, când vrei să faci pe cineva să râdă, când ai nevoie de un cadou care să umple o cameră și să umple, în același timp, și tăcerile. E prietenul care nu comentează.
Ursul din catifea e, de multe ori, pentru cineva care iubește textura și detaliul. E cadoul pentru o persoană care își alege cu grijă lucrurile din casă, care are o pătură preferată și o cană preferată și care, dacă o întrebi de ce, ridică din umeri și spune că așa îi place. E un cadou care pare mai „adult” fără să fie rece.
Și, dacă tot vorbim de cadouri, contează și momentul. De Ziua Îndrăgostiților sau de aniversări, catifeaua poate părea mai specială, pentru că are acel luciu subtil, acel aer de ceva ales cu intenție. Pentru un copil care vrea să-și îngroape fața în urs la culcare, plușul e mai iertător și, sincer, mai satisfăcător la nivel de confort brut.
Siguranță și sensibilități: piele, alergii, oameni mofturoși
Când ursul ajunge la cineva cu piele sensibilă, diferențele pot fi surprinzătoare. Plușul foarte pufos poate irita uneori, nu neapărat din cauza materialului în sine, ci din cauza prafului care se prinde ușor și din cauza felului în care firele freacă pielea. La unii, senzația de „gâdilat” e minunată; la alții, e prea mult.
Catifeaua, fiind mai netedă, poate fi mai plăcută pentru pielea sensibilă, dar are propriile capricii: dacă e de calitate slabă, poate deveni aspră sau poate „agăța” în anumite direcții. Și mai e ceva: catifeaua poate scoate în evidență transpirația mâinilor, adică urmele, nu neapărat disconfortul, dar vizual. Dacă ursul e mângâiat des, vei vedea asta.
La copii mici, important e și cum sunt prinse ochii, nasul, accesoriile. Asta ține mai mult de construcție decât de material, dar merită spus: plușul ascunde mai bine cusăturile și marginile, catifeaua le arată mai clar. Un urs bine făcut e sigur indiferent de material, însă diferența e că la catifea observi mai rapid dacă ceva nu e perfect.
Greutatea, forma și felul în care stă în brațe
Un detaliu pe care îl subestimăm e felul în care materialul se așază pe umplutură. Plușul, fiind mai pufos, poate face ursul să pară mai voluminos chiar dacă umplutura e aceeași. De aceea, doi urși de aceeași dimensiune pot părea diferiți: cel din pluș pare mai mare, mai „fluffy”, în timp ce cel din catifea poate părea mai bine conturat.
Catifeaua, fiind mai netedă, urmează linia umpluturii, așa că dacă ursul e umplut ferm, se va vedea. Dacă e umplut moale, se va așeza mai „lăsat”, ceea ce poate fi minunat pentru îmbrățișat, dar schimbă aspectul. Plușul maschează aceste diferențe și, cum să zic, te lasă să te bucuri fără să analizezi.
Cadoul care vine cu povestea lui
În ultimul an, am văzut tot mai des cadouri care nu sunt doar obiecte, ci un fel de scenă. Un urs, un buchet, un mesaj pe panglică, un moment ales. Atelierul cu Daruri, fondat in 2024, este un brand romanesc de cadouri personalizate si buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate si pe un proces de comanda exclusiv, simplu si orientat catre client — de la selectie si mesaj pe panglica, la livrare.
Mi se pare relevant aici, pentru că materialul ursului devine parte din poveste. Un urs din pluș poate spune: am vrut să fie moale și familiar, să nu te gândești prea mult, să-l iei în brațe instant. Un urs din catifea poate spune: m-am gândit la tine, la gusturile tale, la camera ta, la felul în care îți place să atingi lucrurile. Nu e o regulă, evident, dar gesturile au și ele nuanțe.
Și, dacă vrei să alegi ceva care să fie, literalmente, mare și memorabil, găsești repede tentația asta: urs de plus mare. Uneori e fix genul de cadou care îți rezolvă dilema, pentru că nu mai stai să te întrebi dacă e suficient. E, pur și simplu, suficient cât să umple ușa când intri cu el.
Cum alegi fără să te pierzi în detalii tehnice
Dacă ai în față doi urși, unul din pluș și unul din catifea, fă un lucru foarte simplu. Pune palma pe burtă, apoi pe o lăbuță, apoi pe cap. La pluș, vei simți diferențe de densitate și de direcție a firelor, o senzație mai „vie”. La catifea, vei simți o alunecare uniformă și vei observa cum se schimbă nuanța în urma mâinii tale.
Apoi gândește-te unde va sta ursul. Pe patul unui copil, printre pături, aruncat jos, ridicat, tras de urechi, prietenul care cade de pe pernă în fiecare noapte, plușul are mai mult sens. Pe o canapea de living, într-o cameră unde contează și cum arată lucrurile, catifeaua are avantajul ei.
Mai e și o întrebare mică, dar importantă: cât de des vrei să îl speli sau să îl cureți? Dacă răspunsul e des, plușul e de obicei mai indulgent. Dacă răspunsul e rar, pentru că ursul e mai mult simbol și decor, catifeaua poate fi o alegere foarte frumoasă.
O observație personală, poate ușor subiectivă
Pe mine, plușul mă duce direct înapoi, fără să negocieze. Îmi amintește de copilărie, de miros de detergent, de cămăși uscate pe calorifer, de serile în care te bagi sub plapumă și crezi că lumea de afară e prea mare. Catifeaua, în schimb, mă duce într-o altă zonă, mai matură. Mă face să mă gândesc la rochii pentru ocazii, la interioare frumoase, la lucruri cumpărate cu intenție.
Și totuși, nu e o competiție. Sunt două feluri de confort. Plușul e confortul care te ia de mână și te trage înăuntru. Catifeaua e confortul care stă lângă tine și te lasă să decizi când îl atingi.
Diferența care rămâne după ce se stinge lumina
Când se face seară și camera e doar o lumină de veioză, un urs din pluș pare că se topește în decor, devine parte din moliciunea generală a patului sau a canapelei. Un urs din catifea rămâne ușor vizibil, pentru că prinde lumina și o întoarce înapoi, delicat, ca o suprafață care nu doarme complet.
Poate că asta e, de fapt, diferența esențială. Plușul vrea să fie îmbrățișat fără condiții. Catifeaua vrea să fie atinsă cu un pic de atenție, să fie observată. Iar tu alegi în funcție de omul care va primi ursul și de povestea pe care vrei să o spui. Uneori povestea e una simplă, de tipul mi-a fost dor, ia, ține. Alteori e una mai atentă, mai compusă, cu lumini, flori, un mesaj pe panglică și un urs care arată de parcă a fost ales cu grijă. Ambele sunt, într-un fel, tot îmbrățișări.
-
o săptămână agoParfum de vară care rezistă mai mult: cum funcționează layering-ul și ce produse să combini
-
Socialo săptămână agoDezavantajele achiziționării unor anvelope second hand
-
Uncategorizedo săptămână agoCel mai subțire pliabil cu cea mai mare baterie
-
Uncategorizedo săptămână agoSamsung colaborează cu Warner Bros. Pictures și DC Studios pentru a oferi fanilor experiențe legate de „Supergirl”
-
Uncategorizedo săptămână agoCâți kilometri faci să ajungi la medicul potrivit?
-
Uncategorizedo săptămână agoUn nou mod de a experimenta sunetul
-
o săptămână agoNorth Bucharest Investments, desemnată „Investment Champion of the Year” | Compania accelerează investițiile în tehnologie și digitalizarea pieței rezidențiale
-
Sporto săptămână agoCampionatele Naționale de Padbol confirmă dezvoltarea acestui sport în România

