Connect with us

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (III)

Published

on

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA,
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin si cazul Mr ® Florea Daniel, asa cum am promis- revenim cu alte 33 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)

Azi va prezentam cazul Petrache! Vom reveni. (Cristina T.).

         Catre

PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5 – Bucureşti

Cod poştal : 050706

 

Secția pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

 –  in atentia doamnei procuror sef sectie –

D O A M N A  P R O C U R O R  S E F  S E C T I E ,

Subsemnatul PETRACHE FLORIN, CNP ___________________, domiciliat in Ploiesti, __________________________ jud. Prahova, telefon ___________________, fost director al Directiei Generale Gestiune Patrimoniu a Primariei Municipiului Ploiesti, inculpat si condamnat definitiv in ds. nr. 5632/105/2016 de Tribunalul Prahova, respectiv de Curtea de Apel Ploiesti,

În temeiul art. 288 si art. 289 Cod procedură penală, formulez următoarea

P L Â N G E R E  P E N A L Ă 

Impotriva numitilor:

  • NEGULESCU MIRCEA, la data savarsirii faptelor procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti, in prezent exclus din magistratura,
  • DEACONU GILUELA, la data savarsirii faptelor procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti,
  • TRANDAFIRESCU ZINICA, judecator la Sectia penala a Tribunalului Prahova, care a solutionat fondul, condamnandu-ma, in ds. 5632/105/2016, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 81 Cod penal anterior a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei,
  • TUDORAN MIHAI VIOREL si NITA CONSTANTIN judecatori la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat apelul si, rejudecand, mi-au majorat cuntumul pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 vechiul Cod penal, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, de la 8 luni închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare,
  • FLOREA C. GABRIELA NICOLETA, la data faptelor comisar sef, ofiter de politie judiciara detasata de la IPJ Prahova la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti, delegarea sa fiind revocata in februarie-martie 2018, la cererea ministrului de interne si
  • TOADER CRISTINEL, CNP 17_________6, posesor al CI seria ___, nr. ____ eliberata la data de ____ de SPCLEP ____, fost director general al Politiei Locale Ploiesti, in prezent suspendat din functia de director general adjunct incepand cu luna mai 2015, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura / corespondentei in Ploiesti, str. ____________________ Prahova,
  • SIMION CRISTIAN, CNP ____________________, ale carui alte date de identificare nu le cunosc,

pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:

  • Cercetare abuziva, prevazuta de art. 280, alin. 1 si 2 Cod penal;
  • Represiune nedreapta, prevazuta de art. 283, alin. 1, Cod penal;
  • Abuz in serviciu, prevazuta de art. 297, alin. 1, Cod penal;
  • Marturie mincinoasa, prevazuta de art. 273, alin. 1, Cod penal.

           IN FAPT:

  1. Numitul TOADER CRISTINEL, a fost contactat telefonic la sfarsitul lunii iunie 2016, de catre procurorul NEGULESCU MIRCEA si convocat in vederea unei discutii la sediul DNA Ploiesti, acesta aflandu-se sub imperiul masurii preventive de control judiciar (subsecventa unor lungi perioade de arest preventiv si arest la domiciliu) intr-un dosar (nr. 636/P/2014) constituit de catre acesta cand era procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, la detasarea sa la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA, in august 2015, dosarul fiind si el declinat la aceasta unitate specializata de parchet (primind nr. 190/P/2015) si repartizat procuroarei DEACONU GILUELA si ofiterului de politie judiciara comisar sef FLOREA C. GABRIELA NICOLETA. Desi nu fusese desemnat procuror de caz, procurorul NEGULESCU MIRCEA a lucrat in aceasta cauza penala, in mod nelegal si abuziv, fie direct, fie conducand urmarirea penala – dand indrumari si controland personal actele de procedura penala in faza de urmarire, in coniventa cu colega sa si cu acordul lui ONEA LUCIAN GABRIEL, procuror sef de serviciu.

TOADER CRISTINEL s-a prezentat la sediul DNA Ploiesti, ocazie cu care a fost amenintat ca i se va revoca masura preventiva de control judiciar si „se va intoarce in arestul de la Campina” daca nu raspunde solicitarii sale abuzive de a-i furniza informatii compromitatoare (dar false) despre subsemnatul PETRACHE FLORIN, cu care avea interdictia de a comunica instituita printr-o Incheiere de sedinta a Tribunalului Prahova, eu fiind martor in dosarul sau nr. 8519/105/2015, deoarece procurorul NEGULESCU MIRCEA imi luase o declaratie in dosar in faza de urmarire penala (ds. nr. 636/P/2014 al Curtii de Apel).

Procurorul NEGULESCU MIRCEA, i-a relatat ca isi aduce aminte ca, prin anii 2013-2014, cand era directorul general al Politiei Locale Ploiesti, TOADER CRISTINEL i-a trimis un meserias, la cererea sa, sa-i repare aparatul de aer conditionat. In acea zi, muncitorul, pe nume SIMION CRISTIAN, ocupandu-se de reparatie la locuinta magistratului, nu i-a raspuns la telefon, motiv pentru care l-a apelat pe NEGULESCU MIRCEA, rugandu-l sa ii transmita lui SIMION ca, daca tot este in acea zona de cartier, sa mearga si la mine, PETRACHE FLORIN, sa-mi ia masuri la balconul apartamentului in scopul inchiderii in tamplarie PVC si geam termopan. Mentionez faptul ca eu locuiesc la 50 metri de fostul domiciliu al lui NEGULESCU, pe strada Cosminele.

In context, procurorul NEGULESCU MIRCEA i-a cerut lui TOADER CRISTINEL sa declare despre mine / sa ma denunte ca nu mi-as fi achitat contravaloarea lucrarii la respectivul balcon, ci ar fi reprezentat o luare de mita pentru ajutorul dat de mine, ca director in Primaria Ploiesti, firmei „ESROM ADVERTISING” (apartinand unor persoane apropiate lui), pentru prelungirea unui contract de asociere a acesteia cu Primaria Ploiesti pentru panotaj stradal (publicitate outdoor), procurorul promitandu-i ca va interveni si va depune diligente, daca va declara aceste aspecte neadevarate, pentru ca, in dosarul sau de la instanta penala (construit de el tot cu probe false, ticluite si martori mincinosi), DNA sa transmita o adresa in baza careia TOADER sa beneficieze de reducerea pedepsei conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.

Nota 1: De mentionat ca procurorul NEGULESCU MIRCEA a procedat similar cu TOADER CRISTINEL si in dosarul nr. 97/P/2012 al DNA – ST Ploiesti, in care – urmare unui denunt mincinos, la fel de fals / contrar realitatii, dat sub amenintari, presiune si promisiuni – , i s-a admis prin Ordonanta din 25.10.2016 cererea de a beneficia de dispozitiile favorabile ale art. 19 din Legea nr. 682/2002. Adresa a fost eliberata cu nr. 97/P/2012 din 25.10.2016 (anexata).

In acest dosar (nr. 122/42/2017 al Curtii de Apel Ploiesti), insa, in instanta, a revenit asupra denuntului si a retractat declaratia aratand ca a fost obtinuta sub amenintari, aceleasi mentiuni consemnandu-se si despre denuntul formulat impotriva mea (fila 4).  Anexez declaratia din instanta din 27.02.2018.

In prima faza, pe 03.07.2016, TOADER CRISTINEL nu a fost de acord, insa ulterior, pe data de 05.07.2016, a cedat presiunilor, amenintarilor si promisiunii, gandindu-se la represalii personale si la efectele devastatoare asupra familiei sale cu trei copii minori, mai ales ca el cunostea puterea si influenta pe care procurorii de caz o aveau asupra instantelor de judecata, coroborate si cu imprejurarea de notorietate publica ca erau colaboratori temeinici/de nadejde ai Directiei judetene de Informatii a SRI Prahova, cooperare stransa bazata si pe protocoalele secrete de colaborare intre SRI-PICCJ (Ministerul Public) si pe de alta parte intre acestea si ICCJ. In declaratia data la PICCJ – Sectia de urmarire penala a infractiunilor din justitie, in ds. nr. 45/P/2018, col. I. C. S., fost comandant al SRI Prahova, recunoaste explicit cooperarea SRI-DNA in dosarul lui Toader Cristinel, precizand ca „in perioada decembrie 2014-ianuarie 2015 a fost transmisa catre DNA o nota informativa cu privire la anumite aspecte legate de activitatea domnului Toader Cristinel. Cred ca aceasta nota informativa a venit ca urmare a solicitarii DNA – ST Ploiesti…” si ca, in dosarele penale ce i s-au intocmit domnului Toader Cristinel, „SRI s-a implicat … pentru a asigura suport tehnic atunci cand ni s-au transmis mandate de supraveghere tehnica si ordonante provizorii de supraveghere tehnica…” precizand ca acelasi sprijin i l-a acordat si procurorului NEGULESCU MIRCEA cand lucra dosarul la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti (fila 5). Aceeasi colaborare a avut-o si cu procuroarea DEACONU GILUELA: „Eu am mers la sediul DNA-ST Ploiesti in iulie 2014 unde am avut o discutie profesionala cu doamna procuror DEACONU GILUELA care, la acel moment, il inlocuia pe procurorul sef al ST Ploiesti, … Onea Lucian Gabriel”. (Anexez declaratia col. I. C. S. din 09.11.2018).

Pe 05.07.2016, TOADER CRISTINEL s-a prezentat, tot la cererea procurorului, din nou, la sediul DNA Ploiesti unde a detaliat cu magistratul cum sa intocmeasca denuntul, acesta dictandu-i personal frazele / exprimarile „cheie”. Mentionez ca, la un moment dat, a fost prezenta si cealalta procuroare de caz, DEACONU GILUELA, cu a carei complicitate a fost „fabricat” denuntul. (Anexez declaratia-denunt din 05.07.2016).

In acele momente, NEGULESCU nutrea sentimente de razbunare la adresa mea, profera injurii / insulte fata de persoana mea, reprosand:

PETRACHE FLORIN nu m-a sprijinit in demersul de a obtine de la primarie o locuinta sociala pentru fiul meu, DRAGOS ALIN;

Reiterez ca, in acea perioada, subsemnatul PETRACHE FLORIN eram directorul Directiei Gestiune Patrimoniu din Primaria Ploiesti si intrau in atributiile mele de serviciu aceste actiuni.

Astfel, din cauze extrajudiciare, direct sau prin interpusi, procurorul NEGULESCU mi-a transmis, in trei situatii diferite, amenintari legate de exercitarea atributiilor mele de serviciu in defavoarea intereselor unor persoane apropiate din anturajul sau.

Prima intalnire a avut loc in cursul anului 2015 (in ziua de Sf. Gheorghe), la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, unde am fost convocat telefonic, de dimineata, de procuror, fara citatie, pentru ca, pe loc, sa ma deplasez imediat la parchet pentru a da o declaratie despre TOADER CRISTINEL, respectiv modalitatea de atribuire a conventiilor de alocare a amplasamentelor pentru elemente de publicitate outdoor in Municipiul Ploiesti catre firmele pe care magistratul le considera a fi ale lui TOADER (desi acesta nu era nici administrator, nici asociat). M-am deplasat si, in biroul procurorului am dat declaratia, sub amenintarea acestuia.

O alta intalnire s-a petrecut in luna iunie 2016, cand am fost citat la sediul ST Ploiesti al DNA tot de catre procurorul NEGULESCU, care m-a audiat ca martor in dosarul penal al unuia dintre fostii primari ai Ploiestiului, Volosevici Andrei, subiectul fiind prelungirea Contractului de asociere intre Primaria Ploiesti si SC ESROM ADVERTISING SRL Ploiesti.

Mentionez ca declaratia a fost integral formulata si dictata de procuror, fara ca mie sa mi se permita sa spun ceva, ori sa intervin fata de aspectele care se consemnau, pentru a prezenta corect situatia de fapt.

Desi am acceptat sa semnez declaratia in conditiile descrise, procurorul NEGULESCU m-a amenintat, la final, cu sintagma: „Tot am sa te fac !”.    

Mentionez ca firma ZEDEKA (ale carei inscrisuri falsificate au fost folosite la ticluirea probei impotriva mea si care nu are nicio legatura cu TOADER CRISTINEL, acesta nefiind niciodata asociat sau / si administrator), depusese toate documentele financiar – contabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti / DNA ST Ploiesti inca din 08.06.2015 si se aflau la dispozitia procurorilor NEGULESCU MIRCEA si DEACONU GILUELA (Anexez Procesul-verbal de predare primire documente contabile din 08.06.2015).

Nota 2: Premisa folosita a fost ca, anterior functiilor publice detinute succesiv in administratia publica locala ploiesteana si la conducerea unor institutii deconcertate prahovene, TOADER CRISTINEL a fost asociat / administrator la ESROM (2006-2009) si ca ar avea legaturi cu ZEDEKA.

In aceste imprejurari, procurorul NEGULESCU MIRCEA a extras, absolut la modul intamplator / aleatoriu din acea multitudine de acte / incsrisuri aflate in biroul sau, cateva facturi – 5 (cinci) – de tamplarie PVC si geam termopan, iar TOADER CRISTINEL, desi stia cu certitudine ca, în niciun caz, nu puteau fi de la balconul meu, a scris aceasta in denuntul care i-a fost dictat integral de magistrat, in care efectiv erau inserate niste aberatii in raport cu adevarul / realitatea. Mentionez ca tamplaria din facturile extrase din contabilitatea anului 2012 a fost executata pentru o cu totul alta lucrare si in alta perioada de timp.

O simpla expertiza judiciara / constatare tehnica poate demonstra ca acele facturi nu contineau, de fapt, materiale de sorto-tipo-dimensiunile proprii elementelor constructive ale unui balcon de bloc (asa cum voi detalia mai jos).

In baza acestor „dovezi”, coroborate cu denuntul lui TOADER din 05.07.2016, prin care arata ca eu, inculpatul PETRACHE, i-am pretins executarea lucrarilor in schimbul intocmirii documentelor care au stat la baza Hotararii de Consiliu Local Ploiesti de prelungire a contractelor de asociere cu firmele ESROM si ZEDEKA, s-a inceput urmarirea penala impotriva mea, s-a dispus masura preventiva a controlului judiciar si, ulterior, am fost inculpat in cauza si trimis in judecata (ds. nr. 217/P/2016), ds. nr. 5632/105/2016. Reiterez ca aceste aspecte i-au fost cerute si dictate de catre procurorul NEGULESCU (date tehnice, preturi, numar de HCL) pe care TOADER nu avea de unde sa le cunoasca.

  1. Arat ca faptele s-au desfasurat, in realitate, astfel:

In vara anului 2013 sau 2014 – nu îmi amintesc cu exactitate – la o întalnire în oras cu TOADER, acesta mi-am spus ca, avand la acel moment niste lucrari de amenajare, a primit niste preturi foarte bune la materiale de constructie si termopane.

Mentionez ca TOADER este un bun si vechi prieten (ne cunoastem de peste 20 ani, am fost colegi la Organizatia PSD de tineret in anii 1998-1999, am petrecut concedii impreuna, a fost prezent la evenimentele importante din viata mea si a familiei mele), dar am fost si colegi de serviciu si am conlucrat institutional.

La circa o luna dupa acea discutie, i-am spus ca as intentiona sa inchid un balcon cu material termopan, moment in care mi-a recomandat un montator foarte bun pe care il cunoastea si el de la intalnirile noastre comune avute la Biserica Evanghelica din Ploiesti.

La scurt timp, TOADER a fost solicitat de procurorul NEGULESCU pentru a-i repara un aparat de aer conditionat si atunci l-a trimis pe lacatusul de confectii metalice SIMION CRISTIAN, meseriasul nominalizat mai sus, pe care mi l-a recomandat si mie, care, ulterior a fost sa-mi ia masurile la balcon, operatiune facila deoarece in acea perioada eram vecin cu NEGULESCU.

Lucrarea propriu-zisa de inchidere in tamplarie termopan a balconului a fost executata in luna septembrie 2014 (si nu in 2012), si am  achitat-o in cateva transe lui TOADER CRISTINEL.

La data de 13.04.2017, prin declaratia de martor-denuntator data in fata doamnei judecator TRANDAFIRESCU ZINICA in ds. nr. 5632/105/2016 al Tribunalului Prahova, TOADER CRISTINEL a incercat sa spuna adevarul cu privire la cele intamplate, însa nu a reusit decat partial prin nuantarea relatarii. Era intr-o stare emotionala negativa, iar perceptia lui cu privire la intrebarile care i se adresau, intr-o succesiune bulversanta, prin judecator, de catre procuror, subsemnatul si avocatii mei, i-au parut fie nesemnificative, sau gresit formulate, fie cu fragmente neimportante astfel ca – aflat sub efectul stupefiantelor, tranchilizantelor, antidpresivelor si anxioliticelor administrate in acea zi – a raspuns / declarat, pe cat posibil, conform adevarului factual, si nu in acord cu ce-i dictatase procurorul NEGULESCU la urmarirea penala. (Anexez declaratia martorului TOADER din data de 13.04.2017, data in ds. nr. 5632/105/2016 al Tribunalului Prahova, la fond.)

Acesta a fost motivul pentru care DNA – ST Ploiesti i-a deschis un nou dosar penal la 25.04.2017, nr. 78/P/2017, în care a fost audiat pe data de 02.05.2017 in calitate de suspect pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului (art. 269, alin. 1 si art. 273, alin. 1 C. p.), fiind intimidat si obligat de catre procurori sa revina cu o noua declaratie care sa coincida in totalitate cu denuntul initial (cel fals).

Drept urmare, în data de 10.11.2017, a fost reaudiat, la cerere, de catre doamna judecator TRANDAFIRESCU ZINICA, în fata careia a pastrat continutul initial al denuntului la solicitarea expresa a DNA ST Ploiesti. (Anexez o copie a declaratiei din 10.11.2017 data de TOADER in ds. nr. 5632/105/20016 al Tribunalului Prahova.)

Cu o zi inainte de declaratie, în data de 09.11.2017, a fost chemat la DNA Ploiesti de catre politista judiciara FLOREA C. NICOLETA GABRIELA si intrebat daca a doua zi isi va mentine declaratia. A perceput atitudinea ca fiind o intimidare / amenintare ca, daca nu isi mentine declaratia, va suporta actiuni de tip „Negulescu – Portocala” si va avea de suferit.

O incercare de a atrage atentia unei instante de judecata asupra denaturarii adevarului cu privire la faptele descrise in denuntul facut in dosarul nr. 5632/105/2016, a avut loc cu ocazia audierii lui TOADER CRISTINEL in dosarul nr. 122/42/2017, inculpat VOLOSEVICI ANDREI, unde a subliniat faptul ca cele doua denunturi i-au fost solicitate si dictate de procurorul NEGULESCU, care i-a confiat ca are un interes personal in aceste cauze penale (fila 4).

Ultimul demers de a fi reaudiat ca martor denuntator in dosarul nr. 5632/105/2016, pe rolul Curtii de Apel Ploiesti, prin care dorea sa declare intregul adevar si sa prezinte aspecte factuale si imprejurari noi cu relevanta si pertinenta in solutionarea cauzei, a fost la termenul din 17.10.2018. Completul nr. 4APa al Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curtii de Apel Ploiesti, presedinte TUDORAN MIHAI VIOREL, a respins, insa, cererea apararii de reaudiere a martorului, deoarece era clar ca ar fi spus ca nu isi mai mentine declaratia formulata in faza de urmarire penala si, cu acea ocazie, dorea sa restabileasca adevarul in ceea ce priveste faptele in baza carora s-a construit acuzatia penala.

III. Cu privire la faptuitorii nominalizati din cadrul DNA-ST Ploiesti si a politistei judiciare, apreciez ca nu mai este cazul sa dezvolt in prezenta plangere penala abuzurile multiple savarsite de acestia in cvasi-majoritatea cauzelor penale instrumentate la unitatea de parchet specializata, fata de acestia fiind depuse multe sesizari penale. Strict in ceea ce ma vizeaza pe mine, am punctat cele cateva aspecte in prezenta plangere penala si le pot detalia si explica cu ocazia audierii ca persoana vatamata.

Aceasta cauza penala a fost creata artificial de procurorul care a instrumentat-o. Judecatorii fondului si apelului, au continuat activitatea represiva impotriva mea, ca fost director executiv al Directiei de Gestiune Patrimoniu din cadrul Primariei Ploiesti (la data faptelor) si au dat satisfactie interesului major al DNA de a fi condamnat cu orice pret (cu incalcari grave ale dispozitiilor legale in faza de urmarire penala, respingerea de plano a cererii in probatiune a apararii si lipsirea de orice eficienta a celorlalte probe depuse, totusi, la dosar.

Astfel:

TRANDAFIRESCU ZINICA, magistrat al Sectiei penale a Tribunalului Prahova, judecatoarea fondului:

       Este, in mod plauzibil, cea mai santajabila judecatoare in materie penala din justitia prahoveana.

  1. Primul element cu care a fost santajata ori de cate ori au existat interese ale tertilor (de ex. DNA, DIICOT etc.) in dosarele in care aceasta a inntrat ca judecator de drepturi si libertati, de camera preliminara ori de fond este acela ca, prin Decizia nr. 955/26.02.2014 a I.C.C.J., TRANDAFIRESCU ZINICA a fost declarata agent al Securitatii ca organ represiv al regimului communist si ca a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, facand acte de politie politica.
  2. Al doilea, chiar mai consistent, a fost o intreaga perioada de timp, presiunea pusa asupra sa cu privire la situatia penala a fiului sau, TRANDAFIRESCU DANIEL.
  3. TRANDAFIRESCU DANIEL a fost retinut si arestat în septembrie 2013 într-un dosar de constituirea unui grup infractional organizat (art. 367 NCP), evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă cu țigări, apoi arestat la domiciliu si, in final, plasat sub control judiciar gratie unor hotarari (arestari, emitere de mandate de perchezitie, condamnari cu inchisoarea), comandate mamei sale, TRANDAFIRESCU ZINICA. Durata reţinerii şi arestării preventive a fost de la 21.09.2013 la 02.04.2014 şi a arestului la domiciliu de la 02.04.2014 la 04.05.2015.
  4. Pentru serviciile aduse de TRANDAFIRESCU ZINICA intereselor meschine si abuzive ale DNA si DIICOT, o prima recompensa o primeste, ca mama, de la ICCJ, complet de judecatăC22 CP, prin Decizia nr. 170/02.04.2014 prin care se admite contestaţia formulata de inculpatul Trandafirescu Daniel împotriva Încheierii judecătorului de cameră preliminară din 18.03.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosar nr. 1750/2/2014 (855/2014) si i s-a înlocuit măsura arestării preventivecu măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, de la 2 aprilie 2014, până la 01 mai 2014, inclusiv.
  5.     Inalta Curte de Casatie si Justitie mai face un act de clementa fata de Trandafirescu Daniel si, ca rasplata a serviciilor prestate de mama sa ca judecator (de camera preliminara, de drepturi si libertati sau de fond, dupa caz, in diferite dosare de pe rolul Tribunalului Prahova in care DNA si DIICOT aveau interese majore) a revocat masura controlului judiciar fata de fiul sau. Astfel, completul de judecată nr. 8, prin Decizia nr. 366/26.10.2016, a admis contestaţiile formulate de inculpatul Trandafirescu Daniel împotriva Încheierii din data de 29 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 1750/2/2014/a30 a desfiinţat, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând, a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul Trandafirescu Daniel prin Încheierea nr. 641 din 04.05.2015 pronuntată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Sectia penală în dosarul nr. 1750/2/2014/a16.

Nota 3: Dosarul în care Trandafirescu jr. a fost trimis în judecată alături de interlopul Ion Gușan zis Nicu Patron, s-a aflat pe rolul Curții de Apel București (nr. 1750/2/2014), fiul judecatoarei si al inspectorului sef-adjunct al IJP Prahova, comisar sef de politie Trandafirescu Ionel, fiind implicat, după cum susțin procurorii DIICOT, într-o rețea de traficanți de țigări coordonată de Nicu Patron, unul dintre cei mai temuți lideri ai lumii interlope din Basarabia (constituirea unui grup infractional organizat – art. 367 NCP, evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă cu țigări). Pana la urma a fost, totusi, condamnat la o pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare prin Sentinţa penală nr. 196/F din 10.11.2016.

Desi am administrat in instanta toate probele care dovedesc nevinovatia mea, TRANDAFIRESCU ZINICA m-a condamnat la 8 (opt) luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei[1].

In esenta, situatia judiciara din dosarul meu a fost caracterizata de:

  • Lipsa elementelor de tipicitate specifice infractiunii de luare de mita sau primire de foloase necuvenite prin inexistenta nex-ului cauzal intre activitatea desfasurata in deplina legalitate de mine , raportat la atributiile functionale si cele derivate din Legea nr. 188/1999, si pretinsa contraprestatie;
  • Dovedirea contrariului printr-o proba stiintifica, respectiv capturile foto realizate prin sistemul Google Map in anul 2012, comparativ cu cele din anul 2014, din continutul carora rezulta ca nici la data prelungirii contractului, si nici pe intreaga perioada a anului 2012, eu nu am fost beneficiarul vreunei contraprestatii din partea martorului-denuntator TOADER CRISTINEL, asa cum acesta a declarat la cererea si dictarea procurorului care, ulterior, a imbracat in haina ilicitului penal relatarea lui TOADER.
  • Inexistenta derularii cu celeritate a procedurilor incriminate ce reveneau in competenta mea de director executiv (pe care organul de urmarire penala le-a circumscris laturii obiective a infractiunii de coruptie de care am fost acuzat), precum si imposibilitatea obiectiva a imprimarii unei celeritati procedurii de prelungire a respectivului contract intre firma ESROM si Primaria Ploiesti, intrucat activitatea a fost dispusa de catre Primar si supusa efectiv controlului Consiliului Local Ploiesti. Mai mult, in virtutea atributiilor functionale de serviciu, nu aveam posibilitatea ca, personal, sa influentez in sensul accelerarii respectiva procedura administrativa, deoarece eram totalmente conditionat de avizele altor factori decidenti din Consiliul Local Ploiesti, Primaria Ploiesti si Institutia Prefectului Prahova, in primul rand de avizul de legalitate al Directiei Juridice si de Contencios si al Institutiei Prefectului.
  • Referatul semnat de mine, pretins incriminator, a fost integral legal si temeinic la acel moment, fiind un act juridic simetric, intrucat Directia Generala Gestiune Patrimoniu din Primaria Ploiesti a solicitat, initial, actionarea in judecata civila a firmei ESROM ADVERTISING, dar – dupa ce aceasta si-a indeplinit obligatiile contractuale fata de Primarie (dovedita prin platile efectuate) – tot Directia Generala Gestiune Patrimoniu avea obligatia legala corelativa de a solicita incetarea / retragerea actiunii in instanta, pentru ca ramasese fara obiect.
  • Inexistenta din punct de vedere subiectiv a intentiei primirii unei mite ori a unui folos necuvenit, avand in vedere relatia de prietenie de peste 20 de ani dintre mine si martorul-denuntator mincinos, minciuna pusa pe seama amenintarilor si promisiunilor facute de procurori.

De altfel, in Sentinta penala nr. 209/14.05.2018, judecatoarea fondului nici nu catadicseste sa faca vreo referire – cu atat mai putin vreo analiza – despre proba cu captura foto realizata prin sistemul Google Map in anul 2014, ca si cand aceasta nu exista la dosar.

TUDORAN MIHAI VIOREL si NITA CONSTANTIN judecatori la Curtea de Apel Ploiesti,

pentru ca as fi savarsit infractiunea de primire de foloase necuvenite, mi-au majorat pedeapsa, dubland-o la 1 an si sase luni, mentinand suspendarea conditionata ca modalitate de executare[2].

Desi, initial, i-am perceput a fi dincolo de orice banuiala, cei doi magistrati care au exercitat controlul judiciar asupra solutionarii fondului, au dovedit chiar mai multa rea credinta decat judecatorul fondului, TRANDAFIRESCU ZINICA, precum si lipsa de deontologie profesionala si s-au umilit in fata cererii de apel a DNA ST Ploiesti.

In mod flagrant, au incalcat art. 6, § 1 si 3 din CEDO, cea mai relevanta, recenta si, cumva, asemanatoare speta fiind Cauza Poropat impotriva Sloveniei (cererea nr. 21668/12), solutionata prin Hotararea din 9 mai 2017[3]. Mi-au respins toate probele propuse in aparare prin cererea in probatiune depusa la termenul din 17.10.2018.

Cu privire la probele in aparare:

  1. La dosar, procurorii DNA, NEGULESCU si DEACONU, au introdus 5 (cinci) facturi (patru reprezentand tamplarie PVC si una geam termopan). Un simplu calcul aritmetic arata un total de 22,01 mp tamplarie si 5,17 mp geam termopan achizitionate.

 

In realitate, faptic, balconul meu (plus usa) are 3,18 mp tamplarie si 6,28 mp geam.

 

Rezulta un plus pe facturi fata de lucrarea fizica de 18,86 mp tamplarie si un minus de 1,11 mp geam termopan.

In concluzie, daca tamplaria achizitionata pe facturi se punea in opera la usa si balcon, s-ar fi putut realiza, de fapt,…. 8 (opt) balcoane si 6 (sase) usi, cu observatia la fel de importanta ca geamul din factura nu se ajungea pentru a inchide balconul, existand o lipsa (minus) de 1,11 mp.

Astfel, facturile care au fost depuse de procurori in dosar, nu sunt cele prin care s-au achizitionat materialele pentru balconul meu, ci niste documente din 2012.

  1. Balconul a fost edificat in 2014, si nu in 2012 cand a fost aprobata prelungirea contractului de asociere dintre SC ESROM ADVERTISING SRL si Primaria Municipiului Ploiesti, neexistand nex cauzal. Acesta m-a costat 2000 lei pe care i-am achitat in cateva transe lui TOADER CRISTINEL.

Martorul SIMION CRISTIAN a mintit si la urmarirea penala si in declaratia data in instanta, atat prin omisiune ori prin raspunsuri de genul „nu-mi amintesc”, ca de exemplu in declaratia din 05.05.2017, data in dosarul nr. 5632/105/2016, la fond, in sensul ca:

  • „Prelucrat” de procurorul NEGULESCU, martorul – desi spune ca nu-si aminteste anul in care chiar el a facut lucrarea si el a achizitionat materialele – , in mod surprinzator isi aduce aminte de anul emiterii facturilor, respectiv 2012, tot pentru a confirma sustinerea acuzarii, contrara adevarului, pentru ca balconul, real, s-a realizat in 2014 .
  • Sustinerea martorului potrivit careia „…intrucat la 2-3 zile dupa achizitionare am procedat la efectuarea lucrarii” este, de asemenea, mincinoasa, falsul fiind demonstrat irefutabil prin urmatoarele: (i) daca admitem ca facturile introduse si folosite de procurorul NEGULESCU in dosarul cauzei ar fi cele cu materialele de la balconul si usa mea, atunci rezulta ca materialele au fost achizitionate intr-o perioada lunga de timp, nu toate odata, respectiv in intervalul 17.08.2012 – 29.09.2012, astfel ca punerea lor in opera „la 2-3 zile” ar fi fost imposibila, pe de o parte ca nu se stie fata de care din datele succesive de achizitie se raporteaza martorul, pe de alta parte deoarece, tehnic, uzual, asamblarea tuturor acestor materiale / piese era imposibil de realizat de un singur om in 2-3 zile;
  • Mergand ad absurdum tot pe speculatiile procurorului, rezulta ca lucrarea trebuia executata in octombrie (luna de toamna), pentru ca ultima achizitie de material ar fi fost pe 29.09.2012 conform facturii depusa la dosar in mod ticluit, si nu in vara, asa cum declara SIMION la pagina 3 (a se vedea declaratia anexata).

O a doua dovada in acest sens stau fotografiile extrajudiciare obtinute de mine prin capturi din aplicatia Google Map (anexate) care probeaza ca edificarea balconului a avut loc dupa luna august 2014.

Astfel, in captura Google din septembrie 2012, balconul apare deschis, fara lucrarea in cauza, iar vizavi de blocul in care locuiesc se observa un teren viran, care este liber de constructii.

In captura Google din august 2014, balconul se vede clar a fi tot deschis, iar pe terenul de vizavi este vizibila o constructie (spatiu comercial + birouri) ridicata cu Autorizatia de construire nr. 92/05.04.2013 eliberata de Directia Urbanism a Primariei Ploiesti, pe numele SC ARSEL SRL Ploiesti.

Pe cale de consecinta, daca atat in 2012, cat si in august 2014, balconul meu nu era inchis in tamplarie si geam termopan, iar in 2014 imobilul de vizavi era finalizat in baza Autorizatiei din 2013, rezulta cu maxima evidenta ca lucrarea de inchidere a balconului meu de la etajul 8 a fost executata dupa luna august 2014.

  1. Martorul TOADER CRISTINEL a facut o ultima incercare de a restabili adevarul, apeland la o declaratie data in fata unui notar public, autentificata in data de 30 august 2018, pe care a expediat-o la instanta prin serviciile Companiei Posta Romana (enexata).

Niciuna dintre probe, desi utile si pertinente cauzei, nu a fost luata in seama si nu i s-a dat eficienta la solutionarea cauzei, nici la fond, nici in apel.

 

URMARILE FAPTELOR

  1. Mi-am pierdut locul de munca. Pe data de 27.07.2016 a fost suspendat, ca functionar public, din functia de director executiv al Directiei Gestiune a Primariei Municipiului Ploiesti.
  2.  Prin Ordonanta nr. 217/P/2016 din 27.07.2016 a Parchetului de pe lângă I.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a fost instituita şi, ulterior, menţinută asupra mea masura preventiva a controlului judiciar, situatie in care nu am mai putut sa ma angajez la niciun loc de munca.
  3. La fond, Tribunalul Prahova, in ds. nr. 5632/105/2016, prin Sentinta penala nr. 209/14.05.2018 m-a condamnat, fără acord de recunoaştere, la 8 luni inchisoare cu suspendare.
  4. In apel, mi s-a respins apelul si a fost admis apelul DNA-ST Ploiesti si am fost condamnat la 1 an si 6 luni.
  5. Prin condamnarea nedreapta, stiindu-se ca sunt nevinovat, mi s-a lezat onoarea si demnitatea in familie si societate, fiind supus oprobiului public.

 

PROBE: Înscrisuri, martori, alte mijloace materiale de probă, pe care vă rog a le avea în vedere la justa soluţionare a cauzei, în concordanţă cu dezideratul aflării adevarului, clarificării integrale a tuturor faptelor si împrejurărilor săvârşirii acestora şi probării vinovaţiei penale a persoanelor nominalizate, care vor rezulta din lucrarile dosarului.

_________

Cu stima,

 

             Semnatura_________________                        data  21.03.2019

 

[1] „ … în baza disp. art. 5 C. p., constată lege penală mai favorabilă inculpatului PETRACHE FLORIN, Codul penal anterior (varianta 1969). În baza art. 377 alin. 4 C. p. p, admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea de primirea de foloase necuvenite, prev. de art. 256 alin. 1 C. p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000. Condamnă pe inculpatul PETRACHE FLORIN, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 81 Cod penal anterior se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată pe durata termenului de încercare de 2 ani la care se adaugă durata pedepsei aplicată, aşa cum prevăd disp. art. 82 C. p. anterior, atrăgându-i-se atenţia inculpatului asupra consecinţelor ce decurg din nerespectarea disp. art. 83 C. p. anterior. În baza art. 71 C. p. anterior aplică inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a , lit. b şi c C. p. pe care le suspendă potrivit art. 75, alin. 5 din acelaşi cod. În baza disp. art. 256 alin. 2 C. p. anterior confiscă de la inculpat suma de 1.785,64 lei. Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 217/P/2016 din data de 07.09.2016 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti, asupra bunului mobil aparţinând inculpatului, constând în cota de 1/1 din autoturismul marca Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare PH-17-SEA, culoare gri, an fabricaţie2004, serie şasiu TMBCS41Y052016562, serie motor 065733, reprezentând folosul material necuvenit până la concurenţa sumei de 1.785,64 lei. Obligă inculpatul la plata sumei de 2 500 lei cheltuieli judiciare către stat.”

[2]  Prin Decizia penala nr. 1212/12.12.2018 s-a desfiinţat în parte, în latură penală, Sentinţa penala nr. 209 din data de 14.05.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova şi, rejudecând, majorează pedeapsa aplicată inculpatului Petrache Florin pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 vechiul Cod penal, rap. la art. 6 din legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal de la 8 luni închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare. Potrivit disp. art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 81 vechiul Cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei mai sus menţionate pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni calculat în conformitate cu art. 82 alin. 1 vechiul Cod penal. Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul Cod penal referitor la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni. Aplică disp. art. 71 vechiul Cod penal rap. la art. 64 lit. a teza a II – a, lit. b) şi c) vechiul Cod penal. În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. În baza art. 256 alin. 2 vechiul Cod penal, confiscă de la inculpatul Petrache Florin suma de 3.785,64 lei. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei apelate. Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul Petrache Florin împotriva sentinţei penale nr. 209 din data de 14.05.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova. Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 12 decembrie 2018.

[3]http://www.legal-land.ro/cedo-respingerea-probelor-propuse-aparare-incalcarea-dreptului-la-un-proces-echitabil/

Exclusiv

Dobre terminat! Volo’, fostul si viitorul primar, achitat in mizeria de dosar fabricat de licheaua si zdeanta de procuror Negulescu Mircea

Published

on

By

Nu e nimic nou sub soarele României. De când am început să percep ce se întâmplă în jurul meu (percepţie arbitrară, cu rezervele de rigoare) m-a izbit imoralitatea şi, în special, lenea, hoţia şi minciuna (nu neapărat în aceată ordine). Şi indiferent cât am fi de ipocriţi trebuie să recunoaştem că cele trei „calităţi” – imputate, ca şi „argument” al nediscriminării rasiale până şi în procesul „Memorandiştilor” -, au devenit un „brand” de ţară. Un „brand” ce ne situează nu numai la periferia Europei şi a lumii civilizate, ci şi la periferia existenţei ca naţiune, pentru că, presistând, ne fetişizăm, ne dezintegrăm moral şi, implicit, naţional.
Dacă până la Guvernul Năstase – care a instituţionalizat şi generalizat la scară naţională corupţia, generând mecanismul şi sistemul care funcţionează şi astăzi -, exista un oarecare relativ echilibru între moralitate şi imoralitate în politică (şi, în special, în administraţia generată de politică), în prezent „acest stil” a devenit universal şi s-a impus definitiv, fără a avea vreun contracandidat cotat cu vreo şansă în tentativa de a-l înlocui. Plecând de la principiul că „excepţiile întăresc regula” s-a ajuns până acolo încât tot ce generează politica (şi, din păcate, influenţează absolut tot ce funcţionează în România) este contaminat iremediabil. Practic, clasa politică românească a înfiinţat un stat ce funcţionează paralel cu cel teoretic, democratic şi legal, mecanismele oficiale de funcţionare a societăţii devenind pur formale.
Şpaga şi traficul de influenţă, la toate nivelele, sunt instrumentele exclusive ale funcţionarii societăţii şi „principiile” de baza, iar cine stăpâneşte cel mai bine aceste „principii”, are garantat „succesul” social, atât în administraţia publică cât şi în economia privată. Pentru politician, demnitar sau funcţionarul administrativ, minciuna şi hoţia sunt instrumente de baza ale „bagajului” profesional, lipsa acestora blocând orice ascensiune şi orice realizare în plan material. Iar când în spatele oricărui succes profesional se află astfel de calităţi (minciună şi hoţie) promovate şi întreţinute prin şpagă şi trafic de influenţă, să ne mai mirăm că acestea au generat transformări profunde, de fond, iremediabile şi asupra carectarului moral şi al conştiinţei întregii societăţi, chiar şi a celor din domeniul privat ? Metamorfozaţi de lene, hoţie şi minciună, se fac eforturi profunde pentru dedublarea presonajului creat de monstruozitatea trăsăturilor fundamentale imorale, exersându-se arta ipocriziei până la autoconfuzie. Creată, formată şi întreţinută de hoţie şi minciună, promovând şpaga şi traficul de influenţă până la perfecţiune, clasa politică, demnitarii şi administraţia publică mimează că luptă împotriva corupţiei (abuzul în serviciu contra şpagă şi a traficului de influenţă contra şpagă), pozând în „arhangheli” trimişi din afara sistemului să lupte cu sistemul. Or, când sistemul şpăgilor şi traficului de influenţă i-a creat, cine poate fi atât de naiv să creadă că politicianul sau demnitarul este dispus să se autoextermine ca produs al corupţiei ? E ca şi cum Dracul ar predica în biserica despre necesitatea întoarcerii la Dumnezeu şi la credinţa în bine!
Din nenorocire, nu Năstase, Mureşan, Remeş, Patriciu, Ioan Niculae, Copos, Sereş, Voiculescu, Fenechiu, Şova, Vâlcov, Udrea, Bâgiu, Duicu, Ponta, Vanghelie, Băsescu, Mazăre, Constantinescu, Oprişan, Gabriel Sandu, Ştefan, Blaga, Ruşanu, Chiţoiu, Dragnea, Bojin, Nagy, Pantiş, Mitrea, Dobriţoiu, Silaghi, Severin, Andronescu, Botiş, Căncescu, Mischie, Voicu, Chiuariu, Hrebenciuc, Conţac, Ţurcanu, Stavarache, Sechelariu, Apostu, Solomon, Ridzi, Fuia, David, Dragnea şi mulţi alţii (lista este atât de lungă că ar necesită câteva pagini) au inventat lenea, hoţia şi minciuna şi nici şpaga sau traficul de influenţă în România şi, din păcate, acestea nu dispar o dată cu eliminarea lor din politică. Sistemul bazat pe aceste „criterii” a existat dintotdeauna, ca alternativă la cel normal şi ţine de evoluţia societăţii şi a conştiinţei naţionale la un moment dat. Ei doar, profitând de degrigolada morală lăsată moştenire de comunişti şi de lipsa unei influenţe reale a lumii civilizate, l-au reactivat şi utilizat, perfecţionându-l şi aducându-l în starea de astăzi, adică general aplicabil în toate domeniile de activitate socială din România.
Chiar dacă pare o utopie, sistemul actual, având la bază lenea, hoţia, miciuna, şpaga şi traficul de influenţă, îşi are originea, contrar logicii, în Piaţa Universităţii. Palma dată atunci democraţiei şi speranţelor a fost certificatul de naştere al neo-ciocoismului românesc şi al resemnării celor care mai credeau în democraţie, iar resemnarea a fost speculată imediat de oportuniştii imorali care aşteptau momentul. În spatele minerilor au stat şi s-au strecurat impostorii care au acaparat puterea, au menţinut-o şi continuă s-o menţină şi cei care au creat sistemul bazat pe lene, hoţie şi minciună, şpagă şi trafic de influenţă. Acest sistem s-a dezvoltat doar într-un singur sens şi cu un singur scop: acapararea puterii şi sustragerea banului public şi averii publice. Nu există un alt scop, în rest fiind minciună.
Asistând la ce se petrece în prezent şi ţinând cont de conştiinţa morală socială, mi-e greu să cred că, brusc, SRI şi DNA s-au trezit din letargia ultimilor 29 de ani respectiv 16 ani, în care „vegetau” şi îşi propun să contreze sistemul existent, în totalitatea lui. N-are nici o logică, pentru că şi SRI şi DNA, chiar dacă pozează un alt profil decât cel real, cu mici excepţii, fac parte din masa generală a efectelor celor care au promovat sistemul şpăgilor şi traficului de influenţă ca şi criterii de baza ale ascensiunii profesionale şi materiale în societatea românească (fiecare demnitar, funcţionar public, procuror sau judecător, ce a ocupat sau ocupă o funcţie, direct sau indirect, a apelat la imoralitatea deciziei politice sau a unor grupuri de interese). Parafrazând faptul că „omul este făcut din carne şi oase”, în România, funcţionarul public, în general, direct sau indirect, este generat de şpagă şi trafic de influenţă. Or, pornind de la această „certitudine” (nu ipoteză), mi-e greu să cred că există mici „enclave” care au „deviat” de la regulă şi care s-au aotoepurat moral prin „botezul” autoconştientizării, fiind capabile de „independenţă” morală decizională.
Deşi, aparent infirmând regula, SRI şi DNA au „scăpat” în „ring” şi chipurile au impartir scatoalce la toţi adversarii, fără discriminare, mă tem că nu-i chiar aşa. Cum n-am auzit de „transferuri” de „nemţi” nici la SRI nici la DNA şi nici de selecţii perfecte, în care să primeze exclusiv criteriile profesionale şi morale, ci, mai degrabă, de „recrutări” pe principii „neaoşe” generate de moştenirea genetică şi de servilism necondiţionat faţă de „stăpânii” care decid ascensiunea profesională, selectivismul „săltării” hoţilor, pe criterii curat arbitrare (în care valoarea sumelor sustrase reprezintă o chestiune complementară) naşte o întrebare firească: Cine, de ce şi cui îi face „pârtie” în prezent ?
Când o „salţi” ca „gestionar de fapt” şi ocoleşti „gestionarii de drept”, tratându-i cu „mănuşi” deşi fără semnătura lor banii publici nu s-ar fi „evaporat”, e clar că s-a introdus în ecuaţie şi „subiectivismul” promovaţilor pe criterii „neaoşe” situaţi (fortuit sau benevol ?) într-o anume tabăra (chiar şi din punct de vedere moral, tot subiectivă).
Dincolo de exemple concrete, ce e clar şi incontestabil – mai ales după dezvăluirile, în cascadă, din ultima perioadă -, este că şpaga, traficul de influenţă şi frauda fiscală sunt atât de prezente în toate domeniile vieţii sociale în România, încât pot fi asemuite cu o tumoare uriaşă, ce a cuprins tot corpul. Şi, deşi aparent, Vanghelie, Voiculescu, Fenechiu, Şova, Vâlcov, Ruşanu, etc., etc., etc., par cazuri speciale ale corupţiei sistemului, în realitate ele nu sunt decât banale părţi dintr-o uriaşă caracatiţă, care-şi continuă hegemonia chiar dacă şi-a pierdut mici segmente din tentaculele cu care opera. Arestând, în acest ritm, chiar 10% din corupţii României (mai mult, în condiţiile actuale, este imposibil fizic, pentru că numărul corupţilor şi a celor care prăduie banul public este uriaş în comparaţie cu capacitatea de reacţie a SRI şi DNA), problema de fond a corupţiei va rămâne, în continuare, nerezolvată. Când paznicul averii publice este profund corupt şi când Parlamentul – cel care ar trebui să „securizeze perimetrul” să nu se poată fura -, se face că nu înţelege fenomenul şi cum funcţionează sistemul de „sifonare” a banilor publici, societatea românească nu va putea fi beneficiara unei transformări profunde ci va continuă să fie prizoniera sistemului imposturii, bazat pe lene, hoţie, minciună, şpagă şi trafic de influenţă, creat de Piaţa Universităţii şi toleranţă societăţii, în care hoţii nu sunt stârpiţi ci se schimbă.
În formula actuală de administrare a banului public, în care ordonatorul de credite nu are nici o răspundere cu privire la destinaţia sau eficienţa cheltuirii banului public, faptul că SRI şi DNA depistează 1-2% din cazurile în care funcţionează para-ndărătul şi din acestea recuperează, în medie, 10% din prejudiciu, nu e un motiv de mândrie ci de îngrijorare. Iar dacă în acelaşi procent (ba chiar mai mic) se recuperează de către ANAF şi fraudele fiscale (ce depăşesc 100 miliarde lei anual, despre care SRI si DNA nu se arată prea îngrijorate deşi reprezintă, cu adevarat, cea mai mare ameninţare la securitatea financiară a României) mi-e teamă că cea la ce asistăm seamănă mai degrabă a rafuială între găştile de crimă organizată, care vor să se elimine fizic, folosindu-se, fiecare – în funcţie de „investiţiile” făcute în numirile de funcţionari -, de instituţiile de forţă ale statului, fără a se urmări, în subsidiar şi schimbarea mecanismelor de fraudare a banului public. Oricât s-ar strădui SRI şi DNA, dacă Parlamentul nu va înţelege (şi nu înţelege, demonstrând asta prin respingerea iniţiativei înfiinţării comisiei parlamentare de anchetă privind utilizarea Fondului de rezervă al Guvernului în 2013 şi 2014) că legislaţia privind atribuirea şi utilizarea fondurilor publice trebuie adaptată cerinţelor actuale, iar activitatea ANAF să fie analizată în funcţie de procentul de recuperare al impozitelor şi taxelor sustrase, adaptând şi în acest sens legislaţia la condiţiile existente, impactul arestărilor de genul Vanghelie, Şova sau Vâlcov, asupra volumului fraudelor din bani publici sau taxelor şi impozitelor bugetare, vor fi nesemnificative şi nu vor contribui la reducerea furturilor din bani publici şi nici a fraudelor fiscale. Pentru că dacă nu se schimbă, prin lege, mecanismele de atribuire a fondurilor publice şi de colectare a taxelor şi impozitelor (în special a TVA), adică cauza care generează lenea, hoţia, minciuna, şpaga şi traficul de influenţă, oricât s-ar strădui SRI şi DNA, fenomenul nu va fi redus.
Pe de altă parte, lipsa de reacţie a SRI şi DNA, care, aşa cum se impune, nu reclamă favorizarea crimei organizate de către guverne sau Parlament prin menţinerea actualei legislaţii , naşte o altă întrebare pertinentă: Oare vor DNA şi SRI, cu adevărat, reducerea corupţiei şi fraudei fiscale (care întreţine şi generează corupţia) în România ? Nu cumva se complac, acceptând şi menţinând situaţia, pentru că „se mişcă precum peştele în apă”, fără concurenţă, într-un astfel de mediu în care „pescuiesc” oricând şi oricât, selectiv, în funcţie de „pofte” şi „dirijează” astfel politicul şi administrativul ? (Ec Adrian Radu).

Continue Reading

Exclusiv

OPINIE/Suntem slugile hoților ce controlează societatea!!!

Published

on

By

Analiza efectelor ne ocupă majoritatea timpului în care am putea acumula experiență reală, cultură și civilizație și am putea îndrepta sau îndepărta erorile în care persistăm. Despicăm firul în patru după ce cauza și-a produs efectele și trecem cu vederea, mult prea ușor și tangent când e vorba de cauza care a generat efectul. Blamăm, înjurăm, cârtim, invidiem, condamnăm, criticăm, desființăm, pe oricine și orice ni se pare imoral și care reprezintă un efect al unei soluții imorale, dar ocolim cauza producerii efectului, respectiv ce a determinat soluția imorală, ca și cum efectul n-ar avea cauză. Și analiza efectelor nu-i doar o pierdere de timp, ci presupune un consum uriaș de resurse, care are ca rezultat, în majoritatea cazurilor și o manipulare pe măsură și o deturnare evidentă a întregului sistem de valori, privite, exclusiv, din zona efectelor.

Plângem și condamnăm proasta adminisitrare (risipire) a banului public, a averii publice (cedată, în cele mai multe cazuri, gratis, de cei puși s-o administreze, unor grupuri de interese) și faptul că cetățeanul este umilit, desconsiderat, furat și mințit de cei numiți să administreze eficient (managerieze) banul public și averea publică. Și ca un fatalism preacceptat, ne-am obișnuit cu postura de gloată inertă, incapabilă să schimbe ceva dintr-un mecanism defect care generează, ca și cum ar fi setat astfel, în cazul numirii managerilor publici, numai exemplare imorale. Le înjurăm, criticăm, desființă, dar nu facem nimic să schimbăm mecanismul care produce și promovează astfel de specimene, de tip fanariot, ce ne vând și aservesc corporațiilor și noului sistem de „valori” al sclaviei mondiale.
Din nefericire pentru cetățeanul onest, mecanismul de promovare a mangerului public, adică al ordonatorului de credite, este unul defect, păgubos și falimentar, care are la bază un sistem imoral de reguli, neoficial, dar care, perfecționat și adaptat prin toleranță,  funcționează perfect. Nimeni nu este promovat pe bază de valoare profesională, morală sau competență probată și nici ca urmare a unei selecții ce garantează eficiență și moralitate în administrarea banului public și a averii publice. Confundând, în cele mai multe cazuri, „instrumentul” (funcționarul) cu cel ce-l manevrează, toată artileria, în cazul eșecului, o îndreptăm spre efect, adică spre „instrumentul” prin care s-a desăvârșit „opera” de distrugere și nu spre cauză, adică spre „mâna” care a utilizat „instrumentul”. Managerul public (șef de instituție, autoritate, regie, intreprindere cu capital public, etc.) și forul politic de decizie, care l-a impus, par, pentru că sunt publice, efectul și cauza catastrofei. Și atunci, eronat, pe unii îi executăm și-i facem țapi ispășitori, surghiunindu-i în „piața publică”, supunându-i judecății mass-media, iar pe ceilalți (politicienii) îi acuzăm doar de imoralitate și de complicitate la ceea ce se întâmplă în fapt, fără a-i pune la plată. Adevărul însă e dicolo de cortină, adică de ceea ce se vede, politicul și managementul fiind, în fapt, efectele, adică instrumentele prin care „programatorii” reali își valorifică proiectele și își implementează mecanismele.
Pe principiul biblic, al perfecțiunii decalogului, scopul oricărei numiri se ascunde în spatele unor concepte teoretice, morale, ce privesc cetățeanul și binele public. Fiecare numire este acompaniată de promisiuni morale, de genul eliminării subiectivismului, risipei sau clientelismului de tip mafiot în administrarea banului public și a averii publice. Nimeni nu recunoaște public că numirile, în fapt, au la bază exact aceste obiective: furtul banului public și al averii publice și că orice manager este numit pentru a facilita furtul, nu pentru a-l stopa. Însă realitatea nu poate fi mușamalizată, pentru că se reflectă în „buzunarul” fiecărui cetățean și este mai mult decât evident (dovedit de experiență și exemplele concrete) că toate numirile în funcțiile publice au ca scop asigurarea cadrului jefuirii banului public și a averii publice.
Cel mai elocvent exemplu, de cum se manageriază banul public, în interesul unor grupări, este cel privind managementul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.).  Născută demagog, cu scopul de a fi o structură modernă, eficientă, în ceea ce privește colectarea banului public, încă din start, Agenția a devenit, clar, instrumentul grupărilor de tip mafiot. Aparent, decizia înființării Agenției, a fost una politică, generată de conceptul progresist al puterii politice, de îmbunătățire a mecanismului de colectare a impozitelor și taxelor. În realitate însă, prin managerii numiți, Agenția a devenit un instrument controlat de grupările de tip mafia, care, prin  intermediul A.N.A.F., au creat un mecanism de protecție al operațiunilor de devalizare a bugetului public. Un mecanism, structurat, în special, pe următoarele componente: colectarea, directă, în numele statului, de la populație sau firme, prin înființarea și exploatarea unui sistem paralel, a obligațiilor bugetare; neplata obligațiilor bugetare, beneficiind de facilități nereale, scutiri subiective sau de toleranță fiscală;  însușirea banilor publici, colectați de A.N.A.F., prin metoda rambursărilor având la bază operațiuni nereale; însușirea banilor publici prin furtul acestora din alocările de la buget pentru investiții publice, apelând la operațiuni comerciale fictive, după care banii rezultați erau „spălați” și redistribuiți. Or, ca să funcționeze acest mecanism, al sustragerii banilor publici destinați să ajungă la buget sau aflați în buget, trebuia să fie asigurat controlul total al A.N.A.F., control care nu putea fi asigurat decât prin numirea politică a șefilor acestei instituții. Iar numirile s-au operat cu siguranță nu pe principii profesionale sau morale, ci pe principii de apartenență la structurile de tip mafia, de obediență și subordonare necondiționată acestor structuri.
De la înființare și până în prezent, numirile în fruntea A.N.A.F., chiar dacă formal au fost făcute politic, în fapt, au fost operate de crima organizată. Adică de mafia evaziunii fiscale, mafia alocațiilor bugetare pentru investiții sau mafia retrocedărilor, cei care, așa cum rezultă din ultimele cercetări, au susținut financiar campaniile electorale și, în cele mai multe cazuri, candidații politici, atât în alegerile locale cât și parlamentare. Cu mici excepții (ale celor care și-au construit deja notorietate și care se confundă cu grupările politice) nici un politician nu a fost și nu este fără stăpân, adică independent și nu acționează obiectiv dacă lovește în interesele stăpânului. Or, dacă majoritatea politicienilor au „stăpân”, nu e logic că administratorul public, respectiv Guvernul, este numit de „stăpân” prin intermediul politicianului „instrument” ? Și atunci, în aceeași logică, putea ajunge, în fruntea A.N.A.F., vreun manager fără „stăpân” ? Putea un Chițoiu, Pop, Blejnar sau Diaconu să ajungă șefii „caseriei” publice, prin „accident”, fără sprijinul greilor mafiei ce controlau și controlează economia ? Ca unul care a activat în sistemul fiscal  – și cunoaște forte bine multe dintre grupările care au susținut ascendența unor foști șefi a-i A.N.A.F., interesele pe care le-au protejat și efectele reale ale acestor numiri în devalizarea bugetului -, pot afirma, fără să greșesc, că mecanismul subordonării grupărilor de interese a administrației publice locale, a parlamentarilor, a numirii miniștrilor și, prin intermediul acestora, controlul total al administrției publice, nu permitea „accidente”, tocmai într-un astfel de sector vital pentru mafia fiscală.
Plecând de la acest incontestabil adevăr, al dependenței șefilor A.N.A.F. de „stăpâni”, cauza ineficienței A.N.A.F., a dezastrului reprezentat de ponderea evaziunii fiscale în raport cu PIB și veniturile fiscale oficiale colectate, care se află aproape în „echilibru” (50% fraudă fiscală, 50% venituri fiscale colectate) și lipsa de performanță a A.N.A.F., incapabilă să strice „echilibrul” dintre fraudă și gradul de colectare al veniturilor fiscale, este mai mult decât evidentă. Cum nici un șef al A.N.A.F. – chiar dacă aparent a fost numit politic, ceea ce-i conferă, formal, o oarecare independență decizională -, n-a fost fără „stăpân”, e logic că legătura de cauzalitate dintre stăpâni și șefii ANAF este explicația comportamentului șefilor ANAF vis-a-vis de „toleranța” excesivă față de frauda fiscală sau chiar participarea directă a acestora. Iar „stăpânii” reprezintă adevarata cauză a efectelor dezastruoasei administrări a fondurilor publice și averii publice în România. Pentru că, în orice circumstanțe am analiza, managerii public doar formal au fost angajații statului. În fapt, în majoritatea deciziilor majore, aceștia au „onorat” obligațiile către „stăpânii” care i-au numit, protejat și, în cazul în care nu s-au compromis iremediabil, i-au renumnit în funcții, pentru a le servi interesele.
Și dacă între Chițoiu, Pop, Blejnar sau Diaconu, există diferențe în ceea ce privește abordarea de către mass-media a mangementului realizat la cârma A.N.A.F., acestea nu se datorează, în nici un caz, obiectivității, adică raportându-se ponderea evaziunii fiscale și colectării veniturilor bugetare în PIB, ca urmare a managementului. Ci, raportându-se la principiul „borcanului cu miere”, departajarea este făcută de cât de vizibil au violat șefii A.N.A.F., personal, „borcanul cu miere”, direct sau indirect.
Dacă însă am vrea adevărul, „gol-goluț”, adică cel „edemic”, neinfluențat de subiectivul concept al „binelulu și răului” privit prin prisma interesului, logic și corect ar fi să săpăm la rădăcina cauzei ce-a generat efectele gen Chițoiu, Pop, Blejnar sau Diaconu, rădăcina fiind exprimată de cine sunt, de ce au decis și cât au profitat „stăpânii” care au impus, prin instrumentul politic, aceste numiri. Aprofundând „subiectul”, cu siguranță ni se va devoala o altă dimensiune, aparent imperceptibilă, a pupitrului și mediului real din care este condusă societatea românească. Adică am avea imaginea cauzei reale ce generează efectele ce încep să ne copleșească, pe care le plătim mult prea scump și pe care le disecăm, analizăm, înfierăm, sistematic, omițând cauza. Iar din acest decor, indiferent de doza de manipulare ce ne este impusă forțat, nu putem elimina personajul pricipal, „stăpânul”, indiferent  de „brandul” pe care-l poartă și care, în diferite faze ale ascensiunii nulităților profesionale din fruntea A.N.A.F., au contribuit la promovare și „școlarizare” a celor ce s-au dovedit a fi slugi perfecte pentru o mafie care a jefuit și continuă să jefuiască banul public și averea publică, „decontând” cu „instrumentele” utilizate: politicieni și demnitari. Crucificând, în piața publică, pe altarul ce ostoiește setea de sânge a mulțimii manipulate, doar „instrumentele” cu care este jefuit cetățeanul, fără a sancționa, în același mod, și „stăpânul” care a dat ordinul, nu facem decât să acceptăm fatalismul care ne condamnă să fim slugile hoților ce controlează societatea.

Continue Reading

Exclusiv

Incompetenta conducerii Politiei Locale Ploiesti taxata de instanta

Published

on

By

De la intrarea României în UE în 2007, PIB-ul țării a crescut constant de la 123,7 miliarde de euro la 202 miliarde de euro în 2018, astfel încât România a reușit să depășească PIB-ul Portugaliei, atingând a 15-a poziție în Europa (după ce în 2017 a depășit Grecia), dar pe de altă parte, PIB-ul pe cap de locuitor este semnificativ mai mare în Portugalia decât în România și este încă sub nivelul din Grecia.

Ivan Lokere

În 2019, PIB-ul României va fi de peste 210 miliarde de euro, cu o creștere de 4%, cu mult peste estimarea ratei de creștere a PIB-ului din zona UE, care este de așteptat să înregistreze un avans de 1,2%. Avansul preconizat de 4% este unul important, având în vedere faptul că anul 2019 a fost marcat de turbulențe majore pe scena politică din România, în ultimele luni de căderea guvernului și de alegerile prezidențiale din noiembrie, in urma carora președintele a fost reconfirmat în funcție.
Cea mai mare pondere în PIB-ul României o are industria (peste 20%), dar aceasta depinde foarte mult de economia europeană și în special de cea a Germaniei, care este în declin.
„Pe termen mediu, politica fiscală trebuie să fie reechilibrată, de la
creșterea consumului la mobilizarea investițiilor, în special din fonduri europene, pentru a sprijini convergența durabilă cu UE și incluziunea socială. Reformele administrațiilor publice și ale companiilor de stat, care îmbunătățesc predictibilitatea reglementărilor, precum și politicile adecvate pentru soluționarea disparităților regionale sociale și spațiale ar trebui să fie pe agenda prioritară a guvernului ”, potrivit Băncii Mondiale.
Față de ideea larg răspândită potrivit căreia creșterea economică este în principal atribuită și bazată pe consum, Prahova a avut o dezvoltare puternică în ultimul deceniu.
Județul Prahova s-a clasat pe locul 4 în 2018 în ceea ce privește PIB-ul realizat, industria având o pondere semnificativă în acest sens.
PWP Bucharest North (PWP), cel mai mare parc privat de afaceri din sudestul Europei, cu sute de milioane de euro investiți și mii de joburi de calitate lângă Ploiești a fost dezvoltat de Alinso Group, si Ivan Lokere ca indrumator.
Ceea ce era odată o simplă zona aridă de la marginea Ploieștiului a devenit, în mai puțin de zece ani, un exemplu de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea, grija față de mediul înconjurător și implicare socială. Ca să înțelegem corect dimensiunea investiției provenită cvasiexclusiv din capital străin sută la sută privat, se cuvine să amintim câteva din numele „grele” care au ales să devină parteneri ai Alinso Group, alegând să investească în PWP: Unilever, Lufkin Industries Inc (General Electric), Compania TORO, Federal Mogul, Timken, Grupul Internațional Beaulieu, Saipem (Grupul ENI), Schlumberger, Halliburton, British American Tobacco și Rockwool, lista completându-se până la cele 50 de societăți care ocupă, în prezent, parcul de afaceri.

default

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și cu semnalele pozitive primite din această parte a Europei, grupul belgian a participat cu peste o sută de milioane de euro la amenajarea zonei care acoperă 300 de hectare de teren, cât este dimensiunea de azi a parcului. 50 de companii și-au pus deja bazele aici. Au fost atrase de facilitățile oferite de PWP, care includ servicii complete, de la pază, construcții care se adaptează după cerințele clientului, consultanță și asistență la relocare și utilități la standard industriale. Alte argumente care i-au convins pe investitorii străini să aducă în Prahova sute de milioane de euro a fost poziția strategică a regiunii care este un important nod de trafic ce asigură legătura cu orice zonă a Europei, atât pe șosea cât și pe linia ferată. Orice tip de transport cargo poate pleca pe linia ferată din terminalul intermodal feroviar dezvoltat de Alinso Group, cu legătură directă cu Marea Neagră.
Drept dovadă a potențialului, a facilităților și a stabilității economice a județului, precum și a deschiderii autorităților către o economie europeană modernă, marii investitori străini – companii multinaționale puternice din întreaga lume, au ales județul Prahova să își desfasoare afacerile în România: OMV Petrom; Lukoil, Lufkin Industries, Alinso Group; Procter & Gamble, Unilever, Coca Cola, Bergenbier MolsonCoors., Cameron, Michelin, Honeywell, Timken.

default

Activitățile de transport, depozitare și logistică au o pondere semnificativă în cifra de afaceri totală realizată de companiile prahovene care operează în sectorul serviciilor, urmată de servicii, in special servicii administrative și de consultanta. Noile parcuri industriale moderne, dezvoltate în jurul Ploieștiului: PIP, PWP Bucharest North, Dibo, care a fost primul dintre parcurile industriale dezvoltate private, deși la scară mai mică, au atras investiții străine importante. In special Alinso Group, dezvoltatorul PWP Bucharest North a atras numerosi investitori străini în Prahova.
Autoritățile recomandă eforturi reînnoite pentru îmbunătățirea participării la piața muncii și măsuri pentru reducerea șomajului ridicat în rândul tinerilor și al persoanelor cu un nivel scăzut de calificare, care vor contribui de asemenea la atenuarea constrângerilor de ofertă pe piata muncii și la îmbunătățirea creșterii durabile.
Datorită forței de muncă extrem de calificate, de la la sistemul de școlarizare, Universitatea de Petrol si Gaze, școli tehnologice care sunt partenere cu companii active în sectorul industrial (ex: Lukoil, Industial Montaj, Michelin, Cameron), până la vocația tradițional industrială a judetului Prahova, creșterea zonala este atribuită în principal activităților de producție înflorite recent, în special în comunele din jurul Ploieștiului- Brazi, Aricestii Rahtivani și Blejoi, de exemplu, in PWP Bucharest North au fost create între timp peste 3.000 de locuri de muncă.
Toate aceste comunități din jurul Ploieștiului au beneficiat de aceste investiții prin locurile de muncă create și impozitele locale plătite, în valoare totală de zeci de milioane de euro. Aceste taxe plătite către comunitățile locale au dus la dezvoltarea acestor zone, la modernizarea și creșterea bunăstării comunităților, a infrastructurii, precum și la creșterea numărului de locuitori.

default

Chiar dacă în ultimii ani investițiile în infrastructura din zona Ploiești au atins mai multe obiective, cum ar fi sensul giratoriu suspendat de la Păulești, podul peste calea ferată de la Gara de Vest spre șoseaua de centură a Ploieștiului și Comuna Strejnicu sau sensul giratoriu de la intrarea dinspre nordul orașului Ploiești, acestea nu s-au ridicat la nivelul investițiilor private realizate în ultima perioadă, infrastructura din zonă nefiind în prezent adaptată nevoilor curente.
Cu toate acestea, chiar și prin lipsa acestor investiții în infrastructură, din partea autorităților, nu au oprit investițiile în infrastructura parcurilor private industriale și atragerea de noi investiții (Rockwool, – în cadrul
PWP), investiții importante pentru zonă, precum și pentru România.
Deși lucrurile s-au îmbunătățit în ultimii ani, fapt ce se aplică la nivelul întregii țări, autoritatile au rămas în urma în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii (spitale, școli, infrastructură rutieră etc.) în comparație cu investițiile private realizate în acesta zonă.
Investitorii străini remarcă necesitatea dezvoltării antreprenoriatului intern. Un prim pas a fost făcut prin lansareai programului Start-Up Nation. Județul Prahova a fost în primele 5 județe participante la programul Start-Up Nation 2018-2019, cu o creștere de peste 300 % a participării față de anul precedent.
Adiacent finanțării prin intermediul Start Up Nation, atât antreprenorii români, cât și investitorii străini au nevoie de un cadru economic general solid, caracterizat prin dezvoltarea infrastructurii rutiere, mai puțina birocrație, dezvoltarea parteneriatului public privat, informațiile masive despre existența și modul de accesarea a fondurilor , care le vor permite să sprijine o strategie de afaceri pe termen lung. (Ec Adrian Radu).

Continue Reading

Parteneri

Ultimile stiri locale

ExclusivO oră ago

Dobre terminat! Volo’, fostul si viitorul primar, achitat in mizeria de dosar fabricat de licheaua si zdeanta de procuror Negulescu Mircea

Nu e nimic nou sub soarele României. De când am început să percep ce se întâmplă în jurul meu (percepţie...

ExclusivO zi ago

OPINIE/Suntem slugile hoților ce controlează societatea!!!

Analiza efectelor ne ocupă majoritatea timpului în care am putea acumula experiență reală, cultură și civilizație și am putea îndrepta...

Exclusiv2 zile ago

Incompetenta conducerii Politiei Locale Ploiesti taxata de instanta

De la intrarea României în UE în 2007, PIB-ul țării a crescut constant de la 123,7 miliarde de euro la...

Exclusiv3 zile ago

Un articol tipic „Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta de a se afla adevarul ci de a manipula

Un articol tipic ” Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova sta pe butoi de pulbere/De la culoarea „rosie” (grena) la portocaliu – galben, cu „sageata”

Un articol tipic ” Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta...

Exclusiv5 zile ago

Fostul şef al IPJ Prahova Viorel Dosaru si-a „cumparat de la bec” o banda dintr-o strada in Parcul Industrial Ploiesti/Fostii subalterni de la Politia Rutiera se fac ca au „orbul gainilor”

Un articol tipic ” Observ….”, lipsit de realitate, dar cu un continut rautacios, rau intentionat, mizerabil, si nu cu tinta...

Exclusiv7 zile ago

Biroul şi Directoratul de Informaţii al Comunităţii de Informaţii al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, alertate de mai multe ori în cazul ambasadorului SUA la UE, Gordon Sondland, şi mai mulţi oficiali români

Articolul care urmează nu este despre România stat de drept, acest articol este despre cum a evoluat învățământul din România,...

ExclusivO săptămână ago

Jocul politic în jurul valorii de 4,8 lei pentru un Euro a imputinat rezervele valutare cu peste un miliard de Euro

(Preluare Inpolitics): Ziua de 1 decembrie a fost, anul acesta, una mai specială: pe lîngă aniversarea Marii Uniri, a fost...

ExclusivO săptămână ago

„Nu se poate spera ca cetățeni fără drepturi și ținuți în întunerec sufletesc și în mizerie socială să devie stâlpii siguri ai unui Stat modern”

Iuliu Maniu, 1 decembrie 1918: ”De aceea libertățile interne ale cetățenilor trebuie să crească în raport cu sforțările externe ale...

ExclusivO săptămână ago

1 decembrie 1918. Unirea nefructificată a românilor

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin...

Exclusiv2 săptămâni ago

Vom sărbători, așadar, în curând, 30 de ani de la Lovitura de Stat și probabil morții Revoluției vor fi doar ”victime colaterale”

Reprezentanții Guvernului, lamentându-se pe marginea găurilor negre lăsate de PSD, noua administrație a tăiat în carne vie discret, dar temeinic,...

Exclusiv2 săptămâni ago

Dupa protocolul ilegal SRI-PG si Codurile penale declarate neconstitutionale din mandatul lui Predoiu, in septembrie 2009 a propus-o cu forta pe Kovesi pentru al doilea mandat incalcand avizul negativ al CSM

Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat...

Uncategorized2 săptămâni ago

Un sistem antiincendiu poate salva multe vieti

Incendiul este unul dintre dezastrele naturale sau intentionat create care poate provoca foarte multe pagube, inclusiv pierderea de vieti. Pentru...

Exclusiv2 săptămâni ago

Bine ati venit la 4,8 lei pentru un Euro! Spre 5 lei, in primul trimestru al lui 2020

(Preluare FLUX 24): “Am început să lucrez Consilier ministru” la Ministerul Educației, a anunțat în urmă cu două zile Daniela...

Exclusiv2 săptămâni ago

Situația Mării Negre e „albastră“

În mai multe rânduri până acum, Parlamentul European a avertizat țările riverane Mării Negre, printre care și România, în legătură...

Afaceri2 săptămâni ago

Serviciile de reciclare deseuri sunt importante pentru sanatatea dumneavoastra!

Colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii, trebuie sa fie in ziua de astazi o prioritatea importanta in viata oamenilor,...

Știrile Săptămânii