Eveniment

Dezvăluiri uimitoare despre cazului jurnalistului saudit ucis în Turcia! De ce a mers de fapt la Consulat! Detalii neștiute până acum | DoljAZI

Published

7 ani ago

noiembrie 4, 2018

Deny

Acesta subliniază că drepturile omului încă nu sunt respectate, regimul abuziv domină, iar libertatea presei în Turcia este zdruncinată, economia nu pare să dea semne să se stabilizeze sau să se revitalizeze. Analistul şi-a exprimat opinia privind uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în Consulatul saudit de la Istanbul, dar şi despre viitorul regimului lui Recep Tayyip Erdoğan.

Capital: Care este opinia dumneavoastră asupra a ceea ce s-a întâmplat cu jurnalistul saudit ucis în Turcia?

Ionuţ Cojocaru: Este un caz care a cutremurat întreaga lume, pentru că modul de rezolvare a problemei, dacă pot să spun aşa, este unul total ieşit din tipare. Era un jurnalist care lucra la un cotidian de prestigiu, încerca să transmită anumite afaceri ale statului saudit, era acreditat în zona Turciei. Detaliile sunt oarecum nesemnificative, având în vedere că până la urmă modalitatea în care s-a terminat totul este ieşită din comun. Jurnalistul, din ce am vorbit cu colegii din Turcia, a mers la consulatul statului său, avea de gând să divorţeze, pentru aceasta a mers la consulat, restul ştim foarte bine cum s-a întâmplat, a intrat şi nu a mai ieşit.

El era monitorizat oarecum de serviciile turceşti, cel puţin lui Erdogan i-a convenit foarte mult situaţia respectivă, pentru că, prima dată, Arabia Saudită a încercat să ducă vina către statul turc. După înregistrări, n-a mai avut ce să facă şi a trebuit să accepte situaţia aşa cum era.

Capital: Credeţi că a fost atras într-o capcană, adică el se ducea des în Turcia? Nu locuia în Statele Unite?

I.C.: Locuia în SUA, dar venea foarte des, deoarece Turcia şi, în special, Istanbulul reprezintă un punct de interes, atât pentru jurnalişti, pentru oamenii de afaceri cât şi pentru serviciile secrete, şi Istanbulul este oarecum văzut puţin mai ferit şi o zonă retrasă în comparaţie cu statele din zona Turciei şi majoritatea sunt în zonă, iar jurnaliştii, dacă vor să-şi informaţii sau să se întâlnească cu oameni care joacă un rol important în relaţiile internaţionale din zonă sunt oarecum nevoiţi să meargă la Istanbul. De aceea, Istanbulul este pentru jurnalişti şi nu numai un punct de atracţie.

Capital: Din ce ştiţi dumneavoastră, în istoria nu neapărat recentă, au mai avut loc crime în consulate, indiferent din partea cărui stat erau? S-a mai întâmplat?

I.C.: Este o bună întrebare. Nu ştiu. N-am cercetat acest aspect, dar sunt convins că dacă s-au întâmplat, n-au apărut în presă.

Capital: În ce situaţie s-ar afla acum Turcia faţă de celelalte state din regiune? Ştiu că nu au foarte mulţi prieteni şi aparent, Erdogan sau turcii în general, nu au de-a face cu această crimă, nu?

I.C.: Politica externă a lui Erdogan s-a schimbat la 180⁰, de la zero probleme cu vecinii, care era doctrina enunţată de fostul ministru de externe, Ahmet Davutoğlu, la, am putea spune, ‘atâţia vecini, atâtea probleme’. Ţineţi bine minte faptul că Turcia, de fiecare dată când a ales, a ales greşit. A mizat pe Frăţia Musulmană în Egipt, a mizat diferit în Maroc, a intrat oarecum de partea cealaltă în Libia, în Siria nu mai vorbesc, deci sunt atât de multe state cu atât de multe probleme, închipuiţi-vă, de exemplu, problema pe care, Erdogan, într-un fel, s-a erijat în conducătorul lumii musulmane când a făcut apel la Organizaţia de Cooperare Islamică în care sunt 57 de state musulmane şi a încercat să critice decizia lui Trump de a muta ambasada la Ierusalim. Asta arată într-un fel grandomania Turciei, care vrea într-un fel să traiască din nostalgia Imperiului Otoman şi să se erijeze oarecum în cel care coordonează lumea islamică, având în vedere că totuşi sunt sensibilităţi destul de profunde în ceea ce priveşte lumea arabă, Iranul … şi ştim foarte bine viziunea sa şi de cealaltă parte Turcia. Există destul de multe fluctuaţii, multe lucruri care sunt de gândit, având în vedere că există Qatarul, care este unul din principalii prieteni ai Turciei, există acea blocadă împotriva Qatarului, există acel război din Yemen, în care de peste trei ani de zile lucrurile sunt brutale acolo şi, din păcate, presa nu are o atenţie sau nu urmăreşte oarecum evenimentul din Yemen care, într-un fel, este mult mai grav, dacă putem să comparăm pe o scară a tristeţii, decât ceea ce se întâmplă în Siria. Este o zonă foarte complicată din punct de vedere al relaţiilor internaţionale, al diplomaţiei, al politicii interne, al intereselor. Ceea ce se întâmplă oarecum şi în plan intern în Turcia, cu toate aceste schimbări, cu referendumul, situaţia pe care Erdogan a devansat alegerile cu un an şi jumătate, pentru a schimba acel sistem într-un sistem prezidenţial cu puteri absolute, pot să spun aici că numeşte conducătorii din sistemul juridic, poate dizolva Parlamentul şi are puteri absolute în toate domeniile. Turcia este acum vazută într-un fel între Est şi Vest, între Estul Oriental şi Vestul puţin balcanic, dacă aş putea să spun aşa, pentru că şi direcţiile pe care mizează în momentul de faţă cu acele alianţe cu Rusia, Rusia fiind un mare investitor în Turcia (centrala nucleară de la Marea Mediterană, rachetele S400, etc.), ceea ce contravine înţelegerilor din Alianţa Nord-Atlantică, în care toate statele care sunt membre NATO merg pe acelaşi sistem defensiv. De aceea, Turcia, în momentul de faţă, este un stat care se luptă într-un fel pentru a-şi legitima regimul. Trebuie să ţinem cont de faptul că lira s-a devalorizat puternic, trebuie să ţinem cont de faptul că nu se mai respectă drepturile omului în Turcia, este un regim abuziv şi prin faptul că sunt zeci de mii de procurori, judecători, profesori închişi. Este acea „vânatoare de vrăjitoare” şi lupta aceea cu Fethullah Gülen, care este acuzat că a complotat la distrugerea Turciei şi în special a încercat să îl asasineze pe Recep Tayyip Erdoğan.

Deci, sunt atâtea lucruri în care Turcia încearcă să se legitimeze cu acest regim şi cu aceşti zecii de mii de oameni care sunt închişi, plus acei copii care sunt în închisori sau acei oameni care încearcă să plece din Turcia, de exemplu înotând, mulţi dintre ei sfârşind înecaţi, încadrează Turcia într-un fel înt-un stat care îşi urmăreşte doar propriul interes, iar regimul Erdoğan încearcă să se recredibilizeze, făcând abstracţie de aceste cazuri.

Capital: Putea fi evitat incidentul, crima?

I.C.: Nu, nu putea să fie evitat, pentru că are loc în consulat. Consulatul, conform cutumelor internaţionale, este teritoriu autonom al Arabiei Saudite, iar serviciile turceşti, chiar dacă ştiau acest lucru nu puteau interveni pe teritoriul Arabiei Saudite.

Capital: Aveţi idee dacă jurnalistul avea informaţii că se află în pericol?

I.C.: Greu de spus. Putem doar să facem previziuni, dar având în vedere că se ocupa cu lucruri mai puţin cunoscute şi cel puţin, în state ca Turcia, Arabia Saudită sau state de genul respectiv, cei care scriu împotriva conducătorilor proprii deja se expun foarte mult pericolului care apare pentru că este şi o altă mentalitate şi sunt văzuţi ca trădători.

Capital: Ar putea fi Turcia acuzată că a fost complice?

I.C.: Nu cred. Cred că este o problemă a Arabiei Saudite, doar că s-a întâmplat pe teritoriul Turciei.

Capital: Comunitatea internaţională ar putea lua decizii împotriva Arabiei Saudite? Arabia Saudită este unul din cei mai mari producători şi exportatori de petrol din lume.

I.C.: Da, ar putea să ia, ar putea să pună interdicţie, dar nu va pune, pentru că interesele economice primează intereselor drepturilor omului. Se poate observa foarte simplu pentru că, din 2016 până acuma sunt zeci de mii de oameni, dacă nu peste 100.000 de oameni care au fost închişi, daţi afară de la locurile de muncă, transformaţi în „paria societăţii” şi n-am văzut niciun stat care să ia o poziţie faţă de aceste drame.

Capital: Atunci am putea spune că, în câteva luni, va fi ca şi când nimic nu s-a întâmplat.

I.C.: Din păcate, pentru că au existat la un moment dat, sunt proteste, sunt procese la CEDO, dar acestea au o durată foarte mare, pentru regimul Erdoğan momentan nu contează. Turcia este într-un clasament al libertăţii de exprimare făcut de Reporters Without Borders (RSF) pe ultimele locuri în libertatea de exprimare, ceea ce spune foarte mult de zona aceasta. Însă, în acelaşi timp, Turcia este un stat puternic în regiune, are o armată care, chiar dacă este a doua din NATO, nu cred că mai este la fel de pregătită, având în vedere că majoritatea capilor armatei sunt în puşcărie, însă şi aşa, Turcia este un stat puternic. Fiind un stat puternic, intersele economice primează, de exemplu interesele Turciei în Siria, în zona, în proximitatea ei şi în special în Balcani.

Capital: Care mai sunt aliaţii Turciei?

I.C.: Rusia.

Capital: Singurul?

I.C.: Nu. conform tratatelor şi conform cutumelor diplomatice, am putea să spunem că partenerii din NATO, Turcia mai are un parteneriat cu UE şi, în special, în regiune şi în zona de proximitate, are relaţii foarte bune cu Rusia, pentru că au şi acele trilaterale prin care se întâlnesc pentru situaţia Siriei, cu Kazahstanul, cu Iranul şi cu Rusia. În mod normal, toate statele au un sistem de relaţii, acum depinde de intersele permanente şi de interesele care sunt în momentul acesta în desfăşurare, şi mă refer aici de exemplu la faptul că Turcia are nevoie foarte mare de Rusia. Uitaţi-vă de exemplu la războiul din Siria, care Rusia şi Turcia nu s-au înţeles, au avut diferenţe foarte mari şi opinii total diferite cu privire la Siria şi în momentul de faţă colaborează în încercarea de a găsi o soluţie, Turcia dorind să cadă regimul Assad, Rusia fiind cea care îl susţine pe Assad. Se pare că Rusia va câştiga.

Capital: Spuneţi mai devreme că raţiunile economice primează asupra raţiunilor umanitare. Având în vedere relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Arabia Saudită, credeţi că Statele Unite vor acţiona ca un „broker de pace”, ca un mediator sau mai degrabă ca un agent provocator în relaţiile dintre Arabia Saudită şi Turcia?

I.C.: Trebuie să ţinem cont de un lucru pe care istoria l-a arătat şi anume faptul că cu cât este mai multă tensiune într-o zonă, cu atât sunt mai fărâmiţate statele, cu atât interesele puterilor mari primează. Interesele Statelor Unite sunt de a obţine petrolul la un preţ preferenţial din Arabia Saudită şi, în acelaşi timp, de a-şi vinde armamentul în zonă. Țineţi cont de vizitele lui Donald Trump în zonă, au cumpărat armament foarte mult de la americani, deci în principiu, chiar dacă Statele Unite par că sunt afectate de drepturile omului sau încearcă să găsească anumite soluţii de pace, primează, aşa cum am spus, interesele economice şi faptul că Arabia Saudită este un bun partener economic pentru Statele Unite.

Capital: Indiferent de acest incident nefericit, ce se va întâmpla mai departe în Turcia, în viitor, din cauza regimului Erdoğan?

I.C.: Este greu de anticipat ce se va întâmpla. Bine nu va fi, sub nicio formă. Donald Trump, cu presiunile asupra lui Recep Tayyip Erdoğan, a reuşit să-l determine pe Erdoğan să-l elibereze pe pastorul american Andrew Brunson. Înainte de asta a pus sechestru pe bunurile ministrului de Interne şi ministrului de Justiţie din Turcia, de aceea lira s-a depreciat foarte mult într-o perioadă foarte scurtă de timp. În momentul de faţă se pare că s-a ajuns la o anumită stabilitate, dar totuşi este foarte scăzută în comparaţie cu Turcia de acum doi – trei ani, Erdoğan a încercat într-un fel să găsească soluţii şi alianţe economice cu Rusia şi cu China, este promotorul ideii de a nu mai face referinţă la dolar în schimburile comerciale, ci la propriile monede, dar cred că este o dorinţă fantezistă, pentru că niciun stat puternic nu poate să-şi vândă lucrurile în propria monedă, având în vedere că moneda Turciei se depreciază de la o zi la alta, vă daţi seama ce ar însemna pentru un producător să accepte să îşi vândă produsele în moneda respectivă. Însă, este o dorinţă a lui Erdoğan, o încercare de a minimiza interesele americane şi a-i determina pe ceilalţi parteneri puternici, China şi Rusia, să treacă la schimb comercial în propria monedă. Nu cred ca se va întâmpla, pentru că, până la urmă, există dolarul care este principala monedă la nivel mondial şi euro, şi cred că în aceste monede se vor duce toate înţelegerile economice şi de acum încolo. Însă, în Turcia, în acelaşi timp, libertatea presei este zdruncinată, economia nu pare să dea semne să se stabilizeze sau să se revitalizeze, Erdoğan are planuri măreţe, gen cel mai mare aeroport din lume pe care l-a şi inaugurat, a făcut în acelaşi timp şi diferite proiecte cum ar fi tunelul pe sub Bosfor, metroul care poate să treacă pe sub Bosfor, a reuşit să construiască un pod peste golful Corfez, în acelaşi timp are proiecte ambiţioase când Turcia face o sută de ani de la întemeierea republicii, şi anume un pod peste strâmtoarea Dardanele şi bineînţeles, cel mai mare proiect pe care doreşte să-l realizeze, şi anume un canal între Marea Marmara şi Marea Neagră, prin care să mute traficul maritim. De asemenea, este destul de interesant cum ca reuşi să facă acest lucru, având în vedere că situaţia economică şi socială nu sunt tocmai în regulă, învăţământul este controlat. Turcia, din punctul meu de vedere, nu este pe un drum bun, dar depinde de cum şi dacă va reuşi într-un fel să stabilizeze regimul.

Capital: Revenind la ce vorbeaţi mai devreme de regimul abuziv şi de faptul că nu sunt respectate drepturile omului, se pare că situaţia e din ce în ce mai, nu doar tensionată, dar în neregulă din punctul acesta de vedere.

I.C.: Manipularea este foarte mare, toate televiziunile prezintă pozitiv tot ceea ce face Erdoğan, Erdoğan are o popularitate şi o carismă, ca lider politic, foarte bună, este un bun comunicator şi reuşeşte într-un fel să detensioneze atmosfera prin mass-media şi prin ceea ce întreprinde, adică sunt acele investiţii mari pe care le inaugurează şi spune: pentru voi, pentru toate cele şi are şi acea tehnică prin care încearcă să creeze un duşman, şi totdeauna, regimul de la Ankara este în luptă cu Statele Unite, cu Uniunea Europeană, care, amintiţi-vă, pe Donald Trump l-a catalogat drept dictator şi aşa mai departe, pe Uniunea Europeană a catalogat-o fascistă, nazistă, cu accente dictatoriale, Turcia ar trebui să fie un regim democratic model pentru Uniunea Europeană şi aşa mai departe, adică dincolo de declaraţiile de limita absurdului, dar aceasta este Turcia, acesta este Erdoğan şi acesta este regimul său.

Capital: Dacă ar fi să faceţi o estimare, poate fi Erdoğan preşedinte pe viaţă al Turciei?

I.C.: El şi-a asigurat, sau planul său este să fie preşedinte zece ani. Începând de anul trecut, având o vârstă înaintată, în zece ani se pot schimba multe, şi nu cred că ar fi asta o problemă să mai schimbe încă o dată regimul, pentru ca să ajungă preşedinte, să aibă puterile acestea, ar trebui să facă câteva rânduri de alegeri, ar trebui să facă un referendum, care aceste alegeri sunt sunt cu suspiciuni de fraudare a votului, dar dincolo de toate acestea, tot ce şi-a propus a reuşit. E o bună întrebare. Dacă va reuşi sau dacă va trăi zece ani sau ce va fi peste zece ani, e greu de anticipat.

Cred că lucrurile ar trebui să fie într-un fel cunoscute, cred că mass-media ar trebui să se aplece asupra evoluţiilor din Turcia, cred că ar trebui ca Turcia să poată să reuşească într-un fel să revitalizeze regimul politic într-un fel, să poată fi schimbat sau lăsat într-un fel şi liderii, pentru că sunt în puşcărie. Mulţi dintre parlamentarii, pentru că au fost catalogaţi drept terorişti sau au complotat cu teroriştii şi au existat asemenea metode prin care Erdogan şi-a băgat la puşcărie contracandidaţii politici, cred că şi aceştia ar trebui militat pentru eliberarea lor, scoaterea lor din puşcărie şi lăsaţi să-şi ducă mai departe proiectele politice, pentru că o Turcie democrată este o Turcie care ne-ar ajuta pe toţi şi ar fi un plus în regiune pentru că, până la urmă, societatea ar trebui lăsată să evolueze după propriile reguli şi nu după reguli impuse.

Capital: Va continua lira să se devalorizeze?

I.C.: Se pare că da, pentru că neîncrederea în investiţiile sau în stabilitatea Turciei se pare că a speriat câţiva investitori până acum şi se va continua pe acest trend, pentru că investitorii simt situaţia şi nimeni nu investeşte într-un stat în care nu au garanţia stabilităţii.

Eveniment

Proiecție specială a comediei despre relații „În pielea mea” pe 16 februarie la Craiova, în prezența actorilor Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman

Published

2 luni ago

februarie 12, 2026

native

Spectatorii din Craiova sunt invitați pe 16 februarie la o întâlnire specială cu o parte din membrii echipei comediei „În pielea mea”: actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman.

Evenimentul va avea loc la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall de la ora 18:00.

Proiecția filmului va începe la ora 19:00 și va fi urmată de o discuție cu actorii.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Mai multe detalii: inpieleamea.ro
Detalii din culise și declarații ale actorilor, pe canalul de YouTube „În pielea mea”.

Reprezentativă pentru modul în care majoritatea tinerilor se raportează la relațiile de cuplu, comedia „În pielea mea” îi reunește în distribuție pe Ioana State, George Tănase, Sergiu Costache, Oana Gherman, Vlad Gherman, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, alături de Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane și alții.

O comedie savuroasă despre un „schimb de roluri” pe care patru cupluri îl acceptă pe durata unui weekend, ce se dovedește un mod haios prin care protagoniștii reușesc să-și cunoască mai bine partenerii și să renunțe la orgolii și preconcepții, „În pielea mea” propune o experiență de cinema relaxantă și amuzantă.

Regizorul și scenaristul Paul Decu, absolvent al Facultății de Teatru UNATC „I.L.Caragiale” și al masteratului în regie de film de la MetFilm School Londra, a colaborat la realizarea primului său lungmetraj cu o echipă de profesioniști din care fac parte Adrian Pădurețu (imagine), Bogdan Ivanovici (sunet), Anca Miron (scenografie), Francisca Vass (costume).

O comedie actuală și colorată, filmul „În pielea mea” are premiera națională pe 10 februarie, distribuit de T.R.I.B.E. Films.

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film și declarații din partea actorilor sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS; Producător executiv: Adela Mara.

Manager producție: Iulia Cezara Roșu.
Casting: ELEPHANT MEDIA.

Realizat cu sprijinul:

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIAParteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Published

2 luni ago

februarie 11, 2026

native

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.

„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.

Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.

Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.

Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.

După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.

Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.

Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.

Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.

De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.

Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.

În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.

Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.

Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.

O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.

Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS

Producător: Claudiu Boboc

Producător executiv: Adela Mara

Manager producție: Iulia Cezara Roșu

Casting: ELEPHANT MEDIA

Realizat cu sprijinul:

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Cultură

Ursul de pluș și ursul din catifea – aceeași îmbrățișare, două lumi diferite

Published

3 luni ago

ianuarie 23, 2026

Doina Draghici

Ursul de pluș și ursul din catifea - aceeași îmbrățișare, două lumi diferite

De ce ne pasă, totuși, din ce e făcut un urs

Un urs mare nu e doar un obiect, chiar dacă, tehnic, asta e. Îl vezi la intrarea într-un magazin, pe o bancă într-un mall, lângă un buchet de flori care pare că abia respiră de prea mult parfum, și, fără să vrei, îți amintești cum e să ai brațele ocupate de ceva moale. Și cum e să te uiți la cineva care îl primește și să ți se pară că, pentru o secundă, persoana aceea se întoarce la o versiune mai ușoară a ei. Un urs mare, fie din pluș, fie din catifea, are darul ăsta ciudat de a te face să încetinești.

Diferența dintre ele nu e doar o discuție de material, ca și cum am compara o perdea cu alta. Se simte în palmă, se vede în lumină, se aude aproape, în felul în care foșnește ușor când îl strângi. Și, da, se simte și în viața de după, în zilele de praf, în accidentele inevitabile cu cafea, în îmbrățișările prea entuziaste ale unui copil sau în felul în care o pisică decide că acesta e noul ei tron.

Ce înseamnă, de fapt, plușul

Plușul e genul acela de material care își face treaba fără să se laude. Când spui pluș, spui o suprafață cu perișori mai lungi, un puf care îți alunecă printre degete și care, la primul contact, pare că îți promite că o să fie bine. În lumea jucăriilor, plușul e asociat cu ideea de confort direct, imediat, fără întrebări.

Din punct de vedere practic, plușul folosit la urșii mari e, cel mai des, un material sintetic, de obicei poliester, cu o structură care ține bine și care suportă destul de multă viață. Se poate face foarte moale sau mai „blănos”, se poate tunde scurt sau lăsa mai lung, iar asta schimbă complet personalitatea ursului. Un plus cu fir mai lung arată mai jucăuș, mai copilăros, uneori chiar ușor caraghios, într-un mod simpatic. Un plus cu fir scurt pare mai „cuminte”, mai ordonat, ca un urs care știe că va sta pe o canapea bej și va fi fotografiat.

Plușul are și o calitate pe care o observi abia după ce trec săptămâni: se iartă. Dacă îl strângi, dacă îl turtești, dacă îl înghesui într-un portbagaj, își revine, în general, destul de bine. Puful lui se ridică iar, poate nu chiar ca la început, dar suficient încât să nu te facă să regreți.

Catifeaua, materialul care schimbă lumina

Catifeaua e altă poveste. Nu vine cu promisiunea aceea de blăniță, ci cu o eleganță care poate fi surprinzătoare pe o jucărie. E genul de material care, chiar și când e într-o culoare simplă, pare că are opinii. În lumină, catifeaua are luciul acela discret, schimbător, ca o apă liniștită care prinde reflexe. Dacă treci palma peste ea într-un sens, e mai închisă la culoare; dacă o netezești invers, pare mai deschisă. Nu e magie, deși așa se simte, ci felul în care stau firele scurte și dense.

Un urs din material tip catifea, mai ales dacă vorbim despre catifea sintetică (care se folosește des pentru jucării, pentru că e mai rezistentă și mai ușor de întreținut), are un aer mai „de decor”, mai matur. Nu în sensul rece, nu ca un obiect care nu trebuie atins, ci ca un cadou care se potrivește într-o cameră aranjată cu grijă. Te vezi lăsându-l lângă perne, într-un colț, și totuși îl iei în brațe când ești obosit. Doar că senzația e diferită.

Catifeaua nu te gâdilă. Nu are părul acela care îți face pielea să zâmbească. Te mângâie altfel, mai neted, mai dens, mai uniform. Uneori, când e de calitate bună, pare aproape răcoroasă la atingere, înainte să se încălzească de la mâna ta.

Prima diferență reală: cum se simte îmbrățișarea

Aici, dacă mă întrebi pe mine, se decide totul. Un urs din pluș, mai ales unul mare, te învăluie. Perii lui se așază pe piele, umplu spațiul dintre tine și el. Când îl strângi, ai senzația că strângi un nor ușor cam dezordonat, un nor care a stat prea mult pe o canapea și a prins miros de detergent și, poate, de parfum.

Un urs din catifea, în schimb, te întâmpină cu o suprafață mai continuă. Nu ai acele fire care se mișcă independent, ci o textură unitară. Îmbrățișarea se simte mai „curată” ca senzație, mai netedă. Și, ciudat, poate părea un pic mai rece la început, ca o rochie de seară pe care o atingi înainte să o îmbraci. Dar după câteva secunde, devine la fel de cald, doar că altfel.

Pentru un copil mic, plușul e adesea mai prietenos, pentru că îl „înconjoară” și pentru că arată ca blana unei ființe vii. Pentru un adolescent sau un adult care îl vede și ca pe un obiect estetic, catifeaua poate să aibă acel „ceva” care îl face să pară un cadou atent ales, nu luat pe fugă.

Cum arată în cameră, în poze și în lumina de seară

Plușul, cu puful lui, înghite lumina. Nu în totalitate, dar o împrăștie. De aceea urșii de pluș par adesea mai „mat”, mai cald în imagine. În poze, mai ales pe telefon, plușul arată aproape mereu bine, pentru că nu reflectă exagerat, nu scoate în evidență nicio urmă mică, nici un fir ciufulit. Asta e, de fapt, o mică minune.

Catifeaua, fiind mai lucioasă, poate arăta superb în fotografii bune și un pic ciudat în cele grăbite. Reflectă, prinde dungi ușoare, arată „în două tonuri” dacă lumina vine din lateral. Într-o cameră cu lumină caldă, de lampă, un urs din catifea poate părea aproape cinematografic, genul de obiect care face decorul să pară mai scump decât e. Într-o lumină foarte rece, de neon, se poate vedea și partea mai practică: orice urmă de mână, orice zonă „mângâiată invers” se observă. Nu e un defect, e natura materialului.

Rezistență, uzură și micile semne ale vieții

Plușul e ca un pulover purtat des. Cu timpul, firele se pot aplatiza în zonele în care e ținut mereu, mai ales pe burtă și pe lăbuțe. Dacă e un pluș cu fir lung, se poate încâlci ușor și poate prinde scame. Dar are o mare calitate: micile semne de folosire arată, de multe ori, ca o dovadă de atașament. Un urs de pluș ușor ciufulit pare iubit.

Catifeaua se uzează altfel. Pentru că are firul scurt și dens, nu se încâlcește la fel, dar poate căpăta „lustru” în locurile frecate des. Dacă ursul e îmbrățișat mereu în același fel, zona aceea poate deveni mai lucioasă, mai netedă, aproape ca și cum materialul a fost pieptănat prea mult. Și, spre deosebire de pluș, unde poți „ridica” puful cu mâna, la catifea urmele se văd mai clar. Nu înseamnă că se strică repede, doar că îți arată mai direct unde a fost atins.

Mai e și o chestiune de cusături. Pe un urs mare, materialul e întins pe forme rotunjite. Plușul ascunde mai bine micile imperfecțiuni de la îmbinări, pentru că firele acoperă marginea. Catifeaua, fiind mai netedă, poate arăta mai „precis” când e bine lucrată și mai „neiertătoare” când nu e. De aceea, la un urs din catifea contează mult croiul și execuția.

Întreținere: praf, pete și realitatea unei case locuite

Aici e zona în care oamenii se supără, pentru că nimeni nu cumpără un urs mare gândindu-se la aspirator. Și totuși.

Plușul atrage praf, da, fiindcă are suprafață mai mare, fire mai multe, deci are de ce să se agațe. Se mai lipește și părul de animale, mai ales dacă ai o pisică ambițioasă sau un câine care crede că ursul e un prieten nou. Curățarea poate fi relativ simplă dacă ursul e făcut să suporte spălări ușoare sau curățare locală. În general, un pluș bun se curăță decent cu o perie moale și cu soluții blânde, iar aspectul final poate fi reîmprospătat dacă îl „piepteni” un pic.

Catifeaua atrage și ea praf, dar altfel. Nu se „înfige” la fel, însă urmele se văd. Pe catifea se poate observa mai repede o pată de apă sau o zonă umedă care, după uscare, lasă o urmă de sens diferit al firelor. E important cum usuci și cum netezești materialul. Dacă te grăbești și freci prea tare, poți lăsa o zonă lucioasă. Nu e capăt de lume, dar e genul de lucru pe care îl vezi seara, când aprinzi lumina și te întrebi de ce te-ai panicat cu șervețelele.

În schimb, dacă ai un stil de viață mai „ordonat” sau ursul e mai mult decor, catifeaua poate rămâne impecabilă mult timp. Iar dacă e într-o cameră unde nu se mănâncă, nu se bea, nu se joacă pe covor cu sucuri și biscuiți, atunci da, e materialul care păstrează un aer elegant.

Pentru cine e mai potrivit fiecare

Un urs de pluș mare e, de obicei, ales pentru copilărie și pentru gesturi spontane. Îl cumperi când vrei să spui îmi pare rău fără să vorbești prea mult, când vrei să faci pe cineva să râdă, când ai nevoie de un cadou care să umple o cameră și să umple, în același timp, și tăcerile. E prietenul care nu comentează.

Ursul din catifea e, de multe ori, pentru cineva care iubește textura și detaliul. E cadoul pentru o persoană care își alege cu grijă lucrurile din casă, care are o pătură preferată și o cană preferată și care, dacă o întrebi de ce, ridică din umeri și spune că așa îi place. E un cadou care pare mai „adult” fără să fie rece.

Și, dacă tot vorbim de cadouri, contează și momentul. De Ziua Îndrăgostiților sau de aniversări, catifeaua poate părea mai specială, pentru că are acel luciu subtil, acel aer de ceva ales cu intenție. Pentru un copil care vrea să-și îngroape fața în urs la culcare, plușul e mai iertător și, sincer, mai satisfăcător la nivel de confort brut.

Siguranță și sensibilități: piele, alergii, oameni mofturoși

Când ursul ajunge la cineva cu piele sensibilă, diferențele pot fi surprinzătoare. Plușul foarte pufos poate irita uneori, nu neapărat din cauza materialului în sine, ci din cauza prafului care se prinde ușor și din cauza felului în care firele freacă pielea. La unii, senzația de „gâdilat” e minunată; la alții, e prea mult.

Catifeaua, fiind mai netedă, poate fi mai plăcută pentru pielea sensibilă, dar are propriile capricii: dacă e de calitate slabă, poate deveni aspră sau poate „agăța” în anumite direcții. Și mai e ceva: catifeaua poate scoate în evidență transpirația mâinilor, adică urmele, nu neapărat disconfortul, dar vizual. Dacă ursul e mângâiat des, vei vedea asta.

La copii mici, important e și cum sunt prinse ochii, nasul, accesoriile. Asta ține mai mult de construcție decât de material, dar merită spus: plușul ascunde mai bine cusăturile și marginile, catifeaua le arată mai clar. Un urs bine făcut e sigur indiferent de material, însă diferența e că la catifea observi mai rapid dacă ceva nu e perfect.

Greutatea, forma și felul în care stă în brațe

Un detaliu pe care îl subestimăm e felul în care materialul se așază pe umplutură. Plușul, fiind mai pufos, poate face ursul să pară mai voluminos chiar dacă umplutura e aceeași. De aceea, doi urși de aceeași dimensiune pot părea diferiți: cel din pluș pare mai mare, mai „fluffy”, în timp ce cel din catifea poate părea mai bine conturat.

Catifeaua, fiind mai netedă, urmează linia umpluturii, așa că dacă ursul e umplut ferm, se va vedea. Dacă e umplut moale, se va așeza mai „lăsat”, ceea ce poate fi minunat pentru îmbrățișat, dar schimbă aspectul. Plușul maschează aceste diferențe și, cum să zic, te lasă să te bucuri fără să analizezi.

Cadoul care vine cu povestea lui

În ultimul an, am văzut tot mai des cadouri care nu sunt doar obiecte, ci un fel de scenă. Un urs, un buchet, un mesaj pe panglică, un moment ales. Atelierul cu Daruri, fondat in 2024, este un brand romanesc de cadouri personalizate si buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate si pe un proces de comanda exclusiv, simplu si orientat catre client — de la selectie si mesaj pe panglica, la livrare.

Mi se pare relevant aici, pentru că materialul ursului devine parte din poveste. Un urs din pluș poate spune: am vrut să fie moale și familiar, să nu te gândești prea mult, să-l iei în brațe instant. Un urs din catifea poate spune: m-am gândit la tine, la gusturile tale, la camera ta, la felul în care îți place să atingi lucrurile. Nu e o regulă, evident, dar gesturile au și ele nuanțe.

Și, dacă vrei să alegi ceva care să fie, literalmente, mare și memorabil, găsești repede tentația asta: urs de plus mare. Uneori e fix genul de cadou care îți rezolvă dilema, pentru că nu mai stai să te întrebi dacă e suficient. E, pur și simplu, suficient cât să umple ușa când intri cu el.

Cum alegi fără să te pierzi în detalii tehnice

Dacă ai în față doi urși, unul din pluș și unul din catifea, fă un lucru foarte simplu. Pune palma pe burtă, apoi pe o lăbuță, apoi pe cap. La pluș, vei simți diferențe de densitate și de direcție a firelor, o senzație mai „vie”. La catifea, vei simți o alunecare uniformă și vei observa cum se schimbă nuanța în urma mâinii tale.

Apoi gândește-te unde va sta ursul. Pe patul unui copil, printre pături, aruncat jos, ridicat, tras de urechi, prietenul care cade de pe pernă în fiecare noapte, plușul are mai mult sens. Pe o canapea de living, într-o cameră unde contează și cum arată lucrurile, catifeaua are avantajul ei.

Mai e și o întrebare mică, dar importantă: cât de des vrei să îl speli sau să îl cureți? Dacă răspunsul e des, plușul e de obicei mai indulgent. Dacă răspunsul e rar, pentru că ursul e mai mult simbol și decor, catifeaua poate fi o alegere foarte frumoasă.

O observație personală, poate ușor subiectivă

Pe mine, plușul mă duce direct înapoi, fără să negocieze. Îmi amintește de copilărie, de miros de detergent, de cămăși uscate pe calorifer, de serile în care te bagi sub plapumă și crezi că lumea de afară e prea mare. Catifeaua, în schimb, mă duce într-o altă zonă, mai matură. Mă face să mă gândesc la rochii pentru ocazii, la interioare frumoase, la lucruri cumpărate cu intenție.

Și totuși, nu e o competiție. Sunt două feluri de confort. Plușul e confortul care te ia de mână și te trage înăuntru. Catifeaua e confortul care stă lângă tine și te lasă să decizi când îl atingi.

Diferența care rămâne după ce se stinge lumina

Când se face seară și camera e doar o lumină de veioză, un urs din pluș pare că se topește în decor, devine parte din moliciunea generală a patului sau a canapelei. Un urs din catifea rămâne ușor vizibil, pentru că prinde lumina și o întoarce înapoi, delicat, ca o suprafață care nu doarme complet.

Poate că asta e, de fapt, diferența esențială. Plușul vrea să fie îmbrățișat fără condiții. Catifeaua vrea să fie atinsă cu un pic de atenție, să fie observată. Iar tu alegi în funcție de omul care va primi ursul și de povestea pe care vrei să o spui. Uneori povestea e una simplă, de tipul mi-a fost dor, ia, ține. Alteori e una mai atentă, mai compusă, cu lumini, flori, un mesaj pe panglică și un urs care arată de parcă a fost ales cu grijă. Ambele sunt, într-un fel, tot îmbrățișări.

Afacerio săptămână ago

Venus Social Concept dă startul unui nou sezon de evenimente la Divertiland Water Park. Prima competiție de tip duatlon va avea loc în aprilie 2026

Afaceri6 zile ago

De ce să alegi un parfum de nișă și cum se diferențiază de alte parfumuri?

Afacerio săptămână ago

IubimTM.ro – platforma online independentă dedicată promovării Timișului

Uncategorized5 zile ago

Pășește într-o nouă lume VERTUO cu NESPRESSO, alături de AMBASADORUL GLOBAL AL BRANDULUI, DUA LIPA

Uncategorized6 zile ago

HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI

Uncategorized5 zile ago

Samsung redefinește viitorul AI Living cu cea mai recentă inovație în domeniul televizoarelor la Inside Samsung, The First Look Europe 2026

Turism4 zile ago

Banatul, recomandat pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, anunță Alfred Simonis

Uncategorized4 zile ago

Weekend fără încărcător? Cu HONOR 600 Lite este posibil

Dolj AZI

Dezvăluiri uimitoare despre cazului jurnalistului saudit ucis în Turcia! De ce a mers de fapt la Consulat! Detalii neștiute până acum | DoljAZI

You may like

Leave a Reply

Eveniment

Proiecție specială a comediei despre relații „În pielea mea” pe 16 februarie la Craiova, în prezența actorilor Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman

Eveniment

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Cultură

Ursul de pluș și ursul din catifea – aceeași îmbrățișare, două lumi diferite

De ce ne pasă, totuși, din ce e făcut un urs

Ce înseamnă, de fapt, plușul

Catifeaua, materialul care schimbă lumina

Prima diferență reală: cum se simte îmbrățișarea

Cum arată în cameră, în poze și în lumina de seară

Rezistență, uzură și micile semne ale vieții

Întreținere: praf, pete și realitatea unei case locuite

Pentru cine e mai potrivit fiecare

Siguranță și sensibilități: piele, alergii, oameni mofturoși

Greutatea, forma și felul în care stă în brațe

Cadoul care vine cu povestea lui

Cum alegi fără să te pierzi în detalii tehnice

O observație personală, poate ușor subiectivă

Diferența care rămâne după ce se stinge lumina

Parteneri

Ultimile stiri locale

Ce ar trebui sa includa o asigurare completa de calatorie — Ghid 2026

iubimtm.ro: Trupa B.U.G. Mafia vine la Zilele Studenților Timișoara 2026, pe Stadionul Știința

Weekend fără încărcător? Cu HONOR 600 Lite este posibil

Banatul, recomandat pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, anunță Alfred Simonis

Samsung redefinește viitorul AI Living cu cea mai recentă inovație în domeniul televizoarelor la Inside Samsung, The First Look Europe 2026

Pășește într-o nouă lume VERTUO cu NESPRESSO, alături de AMBASADORUL GLOBAL AL BRANDULUI, DUA LIPA

De ce să alegi un parfum de nișă și cum se diferențiază de alte parfumuri?

HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI

Venus Social Concept dă startul unui nou sezon de evenimente la Divertiland Water Park. Prima competiție de tip duatlon va avea loc în aprilie 2026

IubimTM.ro – platforma online independentă dedicată promovării Timișului

De Ziua Internațională a Animalelor de Companie, HONOR te ajută să surprinzi cele mai frumoase momente alături de companionul tău

De Paște, amintirile ajung instant la cei dragi!

Proiectele complexe de software, AI și data duc RebelDot pentru a treia oară în FT1000, topul Financial Times al companiilor europene cu cea mai rapidă creștere

NBI: Imobiliarele intră într-o nouă eră stabilă, matură și condusă de investiții premium

Munții Kaçkar din Turcia, în prim-planul scenei internaționale prin evenimente de anvergură

IubimTimisoara.ro – platformă online independentă ce promovează Timișoara, oamenii și afacerile

Știrile Săptămânii